Proclamația de la Cluj, cu toalete ecologice și Ceaușescu

Oficial ar mai fi o zi. Și un film cel puțin – ”Ceaușescu” lui Ujică. Neoficial însă, cunoscătorii știu că TIFF se încheie cu gala de premiere și cu party-ul de rigoare. La ”Conti”, ca și anul trecut. Da, hotelul acela care stă să se prăbușească în plin centrul Clujului, pe care nu-l mai dorește nimeni. Și care învie doar o dată pe an, pentru o seară, la cheful final al TIFF. Chiar dacă pentru asta curentul e tras de prin vecini, iar apa pentru toaletele ecologice se aduce cu cisterna. Și, la fel ca anul trecut, taraful de țigani a scos petrecăreții în stradă, pe Napoca…

… iar acum, pe repede înainte, la prima cafea a zilei, cam ce a rămâne după TIFF 2010 (opțiuni personale, pentru că de urmărit festivalul de la un capăt la altul e imposibil, cel puțin deocamdată, până când clonarea devine realitate):

• Apelul de la deschidere, lansat de Tudor Giurgiu autorităților locale, să bage mâna mai adânc în buzunar, dacă își doresc ca festivalul să continue și anii următori
• Proclamația de la Cluj, citită la gala de premiere de Victor Rebengiuc, împotriva Legii Cinematografiei (pe un proiect făcut de Sergiu Nicolaescu), care a trecut de Senat și se pregătește să intre în Camera Deputaților (zice lumea pe la colțuri că la mijloc ar fi un troc, pesediștii votează Legea TVR pe proiectul Turcan, iar pedeliștii le dau voturile necesare pentru proiectul lui Nicolaescu)
• Proiecțiile în aer liber din Piața Unirii – da, te simți puțin într-o altă lume, ceva mai la Vest (aviz Consiliului Local și Consiliului Județean, că nu trebuie așteptat să vină TIFF-ul pentru a continua proiecțiile)
• Sălile arhipline la filmele românești (asta doar la Cluj și la TIFF se întâmplă)
• Cel mai controversat film al festivalului: ”Aurora” lui Cristi Puiu (cel mai ambițios proiect cinematografic autohton al anului, împlinit doar pe jumătate – cum spuneam însă, e vorba de o controversă: unii au părăsit sala în prima parte a proiecției, alții îl consideră o capodoperă, așadar trebuie să-l vedeți pentru a avea propria opinie)
• ”Marți după Crăciun”, de Radu Muntean. Aici opiniile au fost aproape unanime: trebuie neapărat văzut (nu mă pronunț, eu am rămas pe afară, tichetele fiind epuizate cu două zile înainte de proiecție)
• ”Dracula”: varianta în spaniolă, din 1931, la chitară cu Gary Lucas, la Palatul Banfy din Bonțida, și varianta în engleză, cu Bela Lugosi in rolul principal, tot din 1931, pe scena Operei Naționale din Cluj
• O revelație (pur personală): Goran Paskaljevic cu ”Honeymoons” (în competiție a intrat și Vladimir Paskaljevic, fiul lui Goran, cu ”Orașul diavolului”)
• ”Altiplano” lui Peter Brosens și Jessica Woodworth (din nou o opțiune personală, am explicat cu altă ocazie de ce; adaug doar că aseară Peter Brosens mi-a promis că va încerca să vină în august la FânFest și că va aduce cu el, pe lângă ”Altiplano”, și ”Khadak”, pelicula prezentată în urmă cu trei ani la Veneția)
• Chefurile au coborât cota față de anul trecut (fie pentru că aglomerația a fost prea mare la cele oficiale, fie pentru că ”veteranii” au obosit – au trecut, totuși, 9 ediții)
• Gulasul lui Șoni, de la cheful Zilelor Maghiare, a rămas însă, același

Cam atât deocamdată, mai e, totuși, încă o zi…

***

BONUS: Trailerul de la ”Khadak”