RSS Feed

Proiect de lege pentru a interzice utilizarea simbolurilor religioase specifice unui cult anume și a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale ori în materialele promoționale ale formațiunilor politice

vezi toate articolele de
18 Nov 2014 la 15:41 6 comentarii 1235 vizualizari.

LEGE

privind completarea Art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic:

Art. 3 se completează cu punctul (5), după cum urmează:

(5) Este interzisă utilizarea simbolurilor religioase specifice unui cult anume și a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale ori în materialele promoționale ale formațiunilor politice.

Iniţiator:

Remus Cernea – deputat independent

Expunere de motive

la propunerea legislativă privind completarea

Art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003

Conform Constituției României, Art. 29 alin. (5), “Cultele sunt autonome față de stat (…)” iar Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă stipulează la Art. 9, alin (1) și (2), că:

(1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.

(2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult.”

Acest cadru juridic trasează principiul separării dintre stat și biserică în România.

De asemenea, Constituția stipulează la Art. 4 alin. (2) că:

“(2) România este patria comuna și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.”

Totodată, Art. 16 din Legea fundamentală statuează egalitatea în drepturi:

“(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”, iar Art. 29 alin. (2) garantează libertatea de conștiință: “(2) Libertatea conștiinței este garantată;”

Drept consecință a separării dintre stat și biserică, a garantării drepturilor fundamentale și a egalității în drepturi, instituțiile publice trebuie să se manifeste în mod neutru față de cetățeni, indiferent de credințele ori convingerile acestora în privința religiei.

O eventuală alterare a acestei neutralități afectează și principiile constituționale enunțate și fundamentele unei societăți democratice. De aceea, în plan politic și cu prilejul campaniilor electorale, formațiunile politice trebuie să se manifeste în cadrul constituțional și legal democratic prin care să demonstreze atașamentul lor față de aceste principii, valori și norme constituționale și legale.

În eventualitatea în care anumite formațiuni politice introduc simbolurile unui cult anume în mesajele promoționale ori electorale, atunci sunt încălcate toate prevederile menționate mai sus și este afectată grav dezbaterea democratică și competiția electorală. Misiunea formațiunilor politice constă în primul rând în apărarea drepturilor tuturor cetățenilor, fără nici o discriminare, și în apărarea principiilor democratice statuate de către Constituția României, dar și de către tratatele internaționale privind drepturile omului la care statul nostru este parte.

Credința religioasă nu trebuie speculată politic, iar cultele din România nu trebuie atrase în lupta politică. Folosirea simbolurilor religioase specifice unui cult anume și a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale ori în materialele promoționale ale formațiunilor politice lovește în drepturile cetățenilor, întrucât aceștia au convingeri și credințe diferite, dar afectează și autonomia și imaginea cultelor. Activitatea religioasă autentică a unui cult nu se amestecă în partizanate politice. Desigur, fiecare persoană religioasă poate avea o opțiune politică, inclusiv fiecare cleric. Dar predica religioasă nu ar trebui transformată în platformă politică partizană.

Atunci când un partid se folosește de acest lucru pentru a obține votul unei persoane, în realitate, el nu respectă credința respectivă, ci doar o utilizează, fără scrupule, pentru a obține un avantaj politic.

Dacă o biserică anume se implică în mod partizan într-o campanie electorală, ea își trădează misiunea de a păstori pe credincioși indiferent care sunt opțiunile politice ale acestora, nerespectându-le dreptul acestora la propria alegere.

Acele formațiuni politice care utilizează cartea populismului religios își uită menirea pe care o au și anume aceea de a propune și promova proiecte de gestionare a interesului public care transcende o credință religioasă sau alta.

Așadar, astfel de comportamente electorale și politice prin care este atrasă religia și simbolismul religios pentru susținerea partizană a unui partid ori candidat produce efecte nocive asupra autonomiei cultelor, asupra libertății religioase a cetățenilor și asupra prestației formațiunilor politice.

În România am înregistrat numeroase astfel de atitudini politice și electorale, lucru reflectat de către presă în repetate rânduri. Deocamdată nu avem însă prevederi legale care să limiteze astfel de riscuri, fiind necesară transpunerea în legea partidelor a unui articol care să stopeze pe viitor asemenea practici.

La ultimele alegeri prezidențiale au fost împărțite mesaje electorale cu caracter religios de către ambele coaliții principale. Atașez două astfel de materiale de campanie electorală pe care această propunere legislativă le-ar putea interzice pe viitor.

Mesaje de acest fel au fost folosite și la alte scrutine din trecut și există riscul să se petreacă și în viitor, dacă nu va exista o prevedere legală expresă care să facă imposibil acest lucru.

În același timp, pentru a se înțelege limpede care sunt limitele acestei propuneri legislative și ce anume are exact în vedere, precizez că ea nu ar interzice utilizarea cuvântului “creștin” în numele unei formațiuni politice ori al unei alianțe și nici imprimarea crucii creștine pe sigla unui partid.

Există o doctrină politică creștin-democrată reprezentată în multe țări democratice, inclusiv România, iar crucea face parte din sigla multor partide, dar este parte și a însemnelor heraldice ale statului român. Atât denumirile formațiunilor politice care conțin cuvântul “creștin”, cât și simbolul crucii înscris în sigla unei formațiuni politice nu reprezintă obiectul acestei propuneri legislative.

Prezenta propunere legislativă ar aduce limitele necesare, lucru care ar fi de bun augur atât pentru viața și libertatea religioasă din țara noastră, protejându-se o dată în plus autonomia cultelor, dar ar face și campaniile electorale să se concentreze pe mesaje politice, nu religioase. Acest proiect reprezintă un pas important pentru însănătoșirea mediului politic din țara noastră și reducerea populismului religios folosit în campaniile electorale.

Remus Cernea

Deputat independent

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!