RSS Feed

REVOLTĂTOR: Dezvăluirile unui arheolog francez care a lucrat la Roșia Montană

vezi toate articolele de
24 Sep 2010 la 08:31 108 comentarii 15011 vizualizari.

Presiuni exercitate asupra echipelor de arheologi. Cercetări nefinalizate. Condiții de lucru inacceptabile. Denigrarea echipelor de experți străini. Recomandări ale specialiștilor ignorate. Acestea sunt doar câteva din aspectele prezentate într-o scrisoare electronică de Beatrice Cauuet, arheolog de anvergură internațională de la Universitatea ”Le Mirail” Toulouse (din Franța), referitoare la activitatea de cercetare de peste 4 ani efectuată pe șantierele de la Roșia Montană. VoxPublica vă prezintă, în exclusivitate, această scrisoare care denunță incredibile abuzuri săvârșite împotriva patrimoniului istoric de valoare excepțională, cum este clasificată, prin Legea 5/2000, moștenirea de la Roșia Montană

***

Comisia Națională de Arheologie (CNA) urmează să se pronunțe astăzi asupra certificatului de descărcare de sarcină a Masivului Cârnic, document extrem de important pentru RMGC în demararea proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană. De ce acest lucru este ilegal, în condițiile în care există o hotărâre judecătorească irevocabilă și definitivă care a anulat precedentul certificat de descărcare de sarcină arheologică, am scris săptămâna trecută.

Ieri am intrat însă în posesia unei scrisori scrise de arheologul francez Beatrice Cauuet, care a efectuat cercetări la Roșia Montană, în care sunt dezvăluite presiunile incredibile la care au fost supuse echipele de arheologi. Scrisoarea electronică i-a fost trimisă în februarie 2003 ( cu câteva luni înaintea eliberării certificatului anulat de justiție) arheologului clujean Ioan Piso, directorul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei, care a efectuat, de asemenea, cercetări la Roșia Montană. Contactat telefonic, Ioan Piso a confirmat veridicitatea scrisorii.

De asemenea, Ioan Piso a afirmat că, în această primăvară, în cadrul unui simpozion organizat la Institutul ”Nicolae Iorga”, Beatrice Cauuet i-a spus lui și altor colegi că nu a cerut și nici nu va cere descărcarea de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic ”pentru că nu e treaba ei”. ”Nu știu să se fi răzgândit între timp”, a mai spus Ioan Piso. Referitor la ședința de astăzi a CNA, Ioan Piso a afirmat că nu există niciun motiv pentru a emite un alt certificat în locul celui anulat de instanță, în condițiile în care, după 2004, nu s-au mai făcut cercetări arheologice. Și chiar dacă s-ar fi făcut, asemenea cercetări nu puteau decât să scoată în evidență valoarea mai mare, nicidecum mai mică a vestigiilor.

  • Arheolog francez, Beatrice Cauuet, profesor la Universitatea Toulouse, a efectuat cercetări la Roșia Montană între 1999 și 2004 (din 2001 în cadrul programului Alburnus Maior, inițiat de Ministerul Culturii din România). Beatrice Cauuet și echipa ei de cercetători a fost inclusă în acest program datorită reputației și experienței deosebite la nivel internațional pe care o are în studierea minelor. Scrisoarea pe care aceasta i-a adresat-o lui Ioan Piso este un răspuns la o interpelare a acestuia.

Încă din debutul scrisorii, Beatrice Cauuet se arată surprinsă de turnura pe care lucrurile o luau în România, rezultatele cercetării ei ajungând să fie discutate înainte chiar de a fi publicate rezultatele studiului!

”Stimate domn, Vă mulțumesc pentru mesajul spontan și sincer. Este surprinzător ce se întâmplă astăzi, tocmai pentru că sunt pe cale de a trimite un mesaj despre comunicatul oficial redactat de instituția noastră și răspândit în comunitatea științifică cu privire la poziția noastră oficială legată de Roșia Montană”, se arată în debutul scrisorii.

Beatrice Cauuet menționează că, încă de la început, din 1999, cercetările de la Roșia Montană le-a făcut din perspectiva studierii vestigiilor minere înainte de o eventuală distrugere și pentru a salva cât mai multe din acestea in situ. Referindu-se la valoarea acestor vestigii, arheologul francez subliniază că nu este vorba doar de patrimoniul din perioada romană, ci și din perioade mai vechi, din epoca fierului (perioada dacică) și chiar epoca bronzului, iar mai recent Evul Mediu și epoca modernă.

Beatrice Cauuet se declară însă mirată de faptul că, neavând cunoștință de relațiile individuale și între diferite instituții din România, a constatat că doar o parte a comunității arheologice autohtone e interesată de cercetările de la Roșia Montană! ”Când în 2000, în urma datării cu procedeul cu C14 (carbon 14) s-au evidențiat urme ale exploatării din perioada dacică, doar partenerii de la Cluj s-au arătat foarte interesați. Paul Damian, pe de altă parte, a luat în derâdere această datare”.

  • Paul Damian este directorul științific al Muzeului Național de Istorie a României din București, principalul promotor al eliberării primului certificat de descărcare de sarcină arheologică, anulat de instanțele judecătorești; activitatea acestuia a constituit obiectul unui dosar penal, în care a fost achitat; în decizia de achitare, instanța a reținut însă că Paul Damian a acționat cu rea-credință în favoarea RMGC și recomanda efectuarea unei anchete de către Ministerul Culturii – ancheta nu a mai avut loc, iar Paul Damian se regăsește și în actualul CNA.

În continuare, Beatrice Cauuet este surprinsă și de modul în care își desfășoară activitatea Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor Istorice, atrăgând atenția că nu există o evaluare reală a rapoartelor de excavare și că ”nimeni din Comisie nu a dorit să se întâlnească cu noi ori să afle care sunt rezultatele cercetărilor. Am fost tratați de toată lumea cu o anumită condescendență!”.

Unul dintre cele mai interesante paragrafe ale scrisorii face referire la presiunile exercitate în mod direct asupra echipei de arheologi pe care a condus-o. ”De asemenea, știți că am o experiență îndelungată în domeniul săpăturilor de salvare în condițiile dificile cu care se confruntă planificatorii, inclusiv companiile minere de aici, din Franța. De la începutul implicării noastre în cercetarea de la Roșia Montană știam că această cercetare se va face în condiții dificile și că va trebui să luptăm pentru a avansa. De exemplu, în 2002, Dana Mihai a pus presiune pe noi să terminăm cercetarea pe Masivul Cârnic. Dar această zonă este una excepțional de bogată și am refuzat categoric (lucrurile sunt descrise în amănunt în raportul meu pe 2002). În cele din urmă, mi s-a permis să continui activitatea în Cârnic și în 2003. De altfel, am aflat că săpăturile de suprafață au fost încheiate prematur. Dar trebuie să știți că suntem ținuți destul de departe de ceea ce se întâmplă cu adevărat”.

  • Fostă arheolog la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Dana Mihai a condus firma ”Dalem Consulting”, creată special de RMGC pentru a coordona săpăturile de salvare. MNIR a încheiat un contract cu ”Dalem Consulting” și subcontracte cu alte instituții muzeale sau de cercetare, în vederea săpăturilor de salvare. Șef al șantierului arheologic (inclusiv al acelor lucrări de suprafață despre care Beatrice Cauuet afirmă că ”au fost încheiate prematur”) a fost desemnat… Paul Damian. În prezent, Dana Mihai este director științific al Institutului Național pentru Patrimoniu – instituție a cărei menire este, printre altele, declasarea monumentelor descărcate arheologic.

Condițiile în care se desfășoară activitatea de cercetare arheologică la Roșia Montană sunt calificate de Beatrice Cauuet drept ”inacceptabile”, ea afirmând că există riscul ca o mare parte a sitului să rămână nestudiat. ”Cred că este, de asemenea, necesar ca liderii altor echipe să refuze condițiile de lucru și de cercetare inacceptabile. Sunt total de acord cu tine că cercetările arheologice de la Roșia Montană sunt făcute sub presiunea RMGC și, dacă nu suntem atenți, va rămâne o parte a sitului nestudiată. Dar finanțatorul întregului program este RMGC și acesta este un dat: nu uitați, trebuie să ne așteptăm ca acesta să nu încurajeze cheltuielile de cercetare pe timp nelimitat. Toate acestea sunt o luptă de putere care trebuie să fie stabilită cât mai favorabil pentru patrimoniul arheologic”.

Referindu-se la proiectul RMGC, arheologul francez spune că, inițial, nu a avut cunoștință despre amploarea lui. ”Pentru a reveni la implicarea noastră. Am început să lucrez la Roșia Montană (în 1999 – n.a.) sub amenințarea redeschiderii exploatării, fără să se știe însă exact cât de ambițios și costisitor va fi proiectul și chiar fără a ști exact forma și mărimea lui. De atunci, lucrurile s-au schimbat în scară. Acum, proiectul miner (despre care echipa noastră nu a fost niciodată precis informată… noi a trebuit să căutăm informații pe Internet) va apărea în monstruozitatea sa și, de asemenea, cu monstruoasele lui consecințe. Cred că, dincolo de pierderea patrimoniului istoric şi de trauma oamenilor strămutați, cea mai gravă problemă va fi cu poluarea și deșertificarea care va rămâne în urma unei asemenea operațiuni vaste pe termen scurt. De aceste probleme Comunitatea Europeană e interesată în primul rând, pentru că, în curând, România va fi parte a Europei și apoi noi, țările bogate din vest vom plăti factura pentru depoluare și deșertificare în această regiune. Întrebarea morală care se pune este legitimitatea proiectului în sine. Acesta este prezentat de către susținătorii săi ca o oportunitate de dezvoltare pentru regiune. Dar, o extracție intensivă într-un termen atât de scurt (15 ani), nu este dezvoltare”.

  • La data redactării scrisorii România nu era încă membră a UE. Între timp, proiectul depus spre autorizare de RMGC prevede o durată de 20 de ani (incluzând și construcția barajului și a liniei tehnologice de procesare a minereului), ceea ce nu schimbă esențial problema ”durabilității”; cu atât mai mult cu cât RMGC nu poate oferi vreo garanție că exploatarea nu se va încheia mult mai repede.

În continuare, Beatrice Cauuet face referire la presiunile și manevrele pe care Ministerul Culturii le face sub presiunea RMGC asupra arheologilor, precum și la vestigiile care trebuie salvate. ”Până la mesajul dumneavoastră, ne-am ținut deoparte de evenimentele politice din jurul Roșiei Montane. Inclusiv în 2001 și la prima întâlnire a ministrului Culturii cu echipa franceză la Roșia Montană, am servit în calitate de garant a Ministerului pentru a contracara RMGC în cererile sale. La acea vreme, ministrul a spus că așteaptă să cunoască opinia noastre cu privire la conservarea unui peisaj subteran in situ absolut. De aceea, într-un mod constructiv şi riguros, am convenit că rămăşiţele vestigiilor din Masivul Cetate sunt neglijabile în comparație cu cele din Cârnic, Orlea și Țarina. Întra-adevăr, aceasta a fost ideea: în cazul în care nu le putem salva pe toate, cel puțin să luptăm pentru a le salva pe cele esențiale și cele mai valoroase.
În privința șantierelor (arheologice – n.a.) de suprafață și a zonelor neexcavate, nu am fost informați cu privire la tranzacțiile în curs de desfășurare și la modul în care Ministerul manevrează Comisia Arheologică sub presiunea RMGC. Zvonurile au ajuns la mine până aici și totul pare să indice că munca noastră de cercetare (cea a echipei franceze) a fost discreditată, că prezența noastră a fost atacată (tradiția românească spune că patrimoniul trebuie să rămână o chestiune a românilor etc.).

Cred că în acest caz, neîncrederea, dar mai ales ignorarea reciprocă, au prevalat şi că s-a pierdut mult timp, credibilitatea şi puterea comunităţii arheologice. De asemenea, cred că Ministerul Culturii este într-o poziţie dificilă, sub presiune constantă, probabil, de la Ministerul Industriei şi RMGC. Dar Ministerul Culturii trebuie să-și amintească de misiunea lui privind protejarea şi sporirea patrimoniului naţional”.

În încheiere, Beatrice Cauuet își exprimă susținerea pentru Ioan Piso în lupta lui pentru protejarea patrimoniului. ”De asemenea, am dorit să se clarifice faptul că, deşi am un angajament la Programul Alburnus Maior, eu ma consider liberă de a vorbi cu privire la viitorul vestigiilor arheologice de la Roșia Montană. Sunt gata de a menţine acest patrimoniu, inclusiv urmele activităţilor miniere de la Roșia Montană, excepţionale în Europa şi în întreaga lume. Ca atare, consider că trebuie să fie conservate în cea mai mare parte şi, evident, in situ”.

  • Art. 11, alin.1, din Legea Minelor, nr. 85/2003: ”Efectuarea de activități miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervații naturale, precum și instituirea dreptului de servitute pentru activități miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise”. Prin Legea 5/2000 Roșia Montană este declarată monument istoric de valoare națională excepțională.
  • ”Între două buldozere vom mai salva câte ceva”declarație referitoare la Roșia Montană a lui Mircea Angelescu, consilierul ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Este vorba de același Mircea Angelescu dovedit ca plagiator în cazul lucrării ”Standarde și proceduri în arheologie”.

***

UPDATE: CNA a scos de pe ordinea de zi de astăzi dezbaterea referitoare la descărcarea de sarcină arheologică a Masivului Cârnic

***

Pe aceeași temă, citește și:

Descărcarea de onoare. Și o șansă istorică

Revoltător: Istoria României aruncată la gunoi (atenție, imagini șocante!)

Servus, Kelemen Hunor! No, te-ai gândit? / Fără cianură în cultură



Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

108 comments

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!