Rezistenta anticomunista in Romania, prin ochii Parlamentului European

Mai jos, un comunicat de presa in legatura cu vernisajul expozitiei “Memoria ca forma de justitie”, organizata de mine si Fundatia Academia Civica la Parlamentul European, plus mesajul video al presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, referitor la rezistenta anticomunista in Romania:

“Vreau sa ne amintim, vazand aceasta expozitie, de deportatii romani, de mortii romani, de detinutii romani care au luptat impotriva comunismului”, a declarat europarlamentarul Monica Macovei, marti, 18 octombrie, la vernisajul Expozitiei “Memoria ca forma de justitie”. Monica Macovei a afirmat ca aceasta expozitie, pe care a organizat-o la Parlamentul European in parteneriat cu Fundatia Academia Civica, este o forma de justitie simbolica. “De aceea am numit-o Memoria, ca forma de justitie. Din pacate nu am avut o justitie reala. Continuam sa ne gandim la justitie in acest fel, sa ne amintim, sa nu uitam, sa-i cinstitm pe cei care s-au sacrificat”, a mai spus Monica Macovei.

In mesajul pe care l-a trasmis cu ocazia organizarii expozitiei Memoria ca forma de justitie, presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat ca aceasta expozitie este despre oameni care au fost “lumina calauzitoare prin intunericul comunismului”. “Regimurile totalitare conduc prin forta, intimidare si teama, fara limita si fara scrupule. Distrug familii, legaturile dintre oameni, ii instiga pe prieteni unii impotriva altora si manipuleaza istoria, memoria si chiar imaginatia. Victimele comunismului si cei din rezistenta anticomunista au facut istorie. Sacrificiul lor nu va fi uitat”, a declarat Jerzy Buzek.

Presedintele Academiei Civice, Ana Blandiana, i-a multumit Monicai Macovei pentru initiativa de a organiza aceasta expozitie la Parlamentul European, care i-a oferit posibilitatea sa prezinte “jumatate de secol de istorie comunista ce a avut drept combustibil ura”. Ana Blandiana a amintit ca in urma cu 18 ani, cand a prezentat proiectul primului Memorial al victimelor comunismului, principalul argument a fost ca “nu putem sa visam o Europa unita decat in masura in care vom fi in stare sa ne unim nu numai politicile, ci si obsesiile”. “Iar obsesia Europei de est, si a Romaniei, era aceea a suferintei pe care o indurase”, a mai spus Ana Blandiana.

Editorul “Cartii negre a comunismului” si rectorul Scolii de vara de la Sighet, Stephane Curtois, a subliniat ca procesele de decomunizare si de democratizare sunt unite. “Procesul de democratizare este in mod automat insotit de procesul de decomunizare. Munca de decomunizare nu este una linistita (…), este o batalie politica, mediatica”, a adaugat Stephane Curtois.

La vernisajul expozitiei Memoria, ca forma de justitie au participat aproximativ 200 de persoane, eurodeputati, ambasadori, comisarul Dacian Ciolos, reprezentanti ai institutelor de cercetare a crimelor comunismului din tari europene si istorici, intre care Katalin Somlai (Budapesta), Anneliese-Ute Gabanyi (Berlin), Pierre Hassner (Berlin), Petruska Sustrova (Praga), Jose Maria Ballester (Madrid) si Goran Lindblad, recent numit presedinte al Platformei Memoriei si Constiintei Europene.

Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, despre rezistenta anticomunista: