RSS Feed

România în afara nucleului dur? Ce pierde Europa – aspecte economice

vezi toate articolele de
21 Mar la 12:55 comenteaza acum 1324 vizualizari.

Este cert că varianta maximală pe care poate merge Președintele României la întâlnirea liderilor europeni de la Roma la sfârșitul acestei luni este ca România să rămână în hora marilor puteri europene. Europa cu două viteze (adică țările din nucleul dur să aibă același traseu în toate domeniile integrării europene) sau Europa cu mai multe viteze (adică țările din nucleul dur să aibă același traseu în anumite domenii și trasee diferite alături și de alte țări europene în alte domenii ale integrării europene) nu sunt scenarii de natură să satisfacă interesele României.

Trebuie să se înțeleagă că România a avut de câștigat din procesul de aderare la Uniunea Europeană dar și blocul comunitar a avut de câștigat din acest proces, strategia fiind de tipul win-win. Dacă ne gândim că la început integrarea este de natură politică și imediat urmează integrarea de natură economică putem considera câteva puncte tari ale României în procesul de negociere.

Sigur, noi ca oameni obișnuiți nu luăm parte în aceste negocieri dar putem indica aici câteva argumente ilustrative pentru care România nu trebuie așezată pe cercuri de integrare inferioare celui pe care vor fi așezate țările din Grupul de la Visegrad cel putin. Și pentru că totul pleacă de la bani, atunci să vorbim de câștigurile comerciale, financiare s.a.

1.  Uniunea Europeană are nevoie de o piață precum cea a României. Liderii europeni trebuie să aibă gata un răspuns rapid la politicile economice anunțate de noua administrație americană – probabilele evenimente legate de denunțarea acordurilor multilaterale (chiar și sub egida Organizației Mondiale a Comerțului) și miza pe acorduri bilaterale, toate în speranța reducerii deficitului de cont curent al SUA și al protecției industriei interne. Europa trebuie să meargă unită înainte ținând cont de amenintarea protectionismului si de amenintarea țărilor emergente (mai ales că un acord cu China este greu de stabilit din moment ce nu e finalizat acordul de investitii). România este un partener comercial important al țărilor din UE și mai ales din nucleul dur al Zonei Euro, efectul de creare de comerț prin aderare (privit din partea partenerilor nostri comerciali) conducând la creșterea semnificativă a schimburilor comerciale. Astfel dacă în anul 2006 (anul premergător aderării României și Bulgariei la UE) valoarea importurilor României din Uniunea Europeană era de 23,5 miliarde euro la sfârșitul anului 2016 acestea erau de 51,9 miliarde euro deci o creștere de 28,4 miliarde euro plus 120%, mai mult decat dublu. Asta inseamna ca doar in 2016 prin importurile atrase de România s-au menținut/au fost create în Uniunea Europeană circa 748.945 locuri de muncă. Dinamica pozitivă a acestorexporturi ale țărilor UE spre România a contribuit și la cresterea economică în aceste țări, între 16% și 28% din rata de crestere a PIB real din țările din Zona Euro provenind din dinamica efectului de creare de comert cu țările din Europa Centrală și de Est. Daca 51 miliarde euro importuri din UE vi se pare putin trebuie sa va ganditi că suma este egală cu valoarea exporturilor Germaniei în țările Slovacia, Portugalia, Irlanda, Grecia, Slovenia, Bulgaria, Croatia și Țările Baltice la un loc în 2015.

2. Investitorii din UE (în principal Zona Euro) câștigă randamente peste medie în România. Avem o economie în care randamentele la ISD uri au fost mari și sunt încă rezonabile, mult peste medie. Dacă stocul de ISD detinut de țările UE în România existent la 31 decembrie 2006 era de 29,5 miliarde euro la sfîrșitul lui 2015 acesta era de 57,7 miliarde euro. Din nou aproape dublu, mai exact plus 96%.

3. Băncile private din nucleul dur al Zonei Euro sunt principalii creditori ai României pe termen lung. În plus majoritatea investițiilor de portofoliu provind de la bănci / consortii bancare care cuprind entități din țările importante ale Zonei Euro. Datele Băncii Naționale a României arată o creștere a investițiilor de portofoliu ale băncilor private (cuprinse în datoria externă brută pe termen lung a României) de la 3,5 miliarde euro la sfarsitul lui 2006 la 18,3 miliarde euro la sfarsitul lui 2015 (mai mult de 5 ori). Mai mult, împrumuturile financiare de la bănci private – majoritatea europene – au crescut ca pozitie în datoria externă a României de la 9,2 miliarde euro la 31 decembrie 2006 la 22,3 miliarde euro la 31 decembrie 2015 (de 2,5 ori). Pe lângă faptul că au existat și aici randamente peste medie ptr creditorii mentionati vorbim si de un avantaj al României în sensul unei stabilități a surselor de finanțare pe termen lung.

4. România este încă o țară cu potențial câștig pentru investitori. Totalul ieșirilor (pierderi plus dividende) la nivelul firmelor străine din România  cumulat pentru perioada 2007-2015 este de 56 miliarde euro din care dividende au plecat în exterior în sumă cumulată de 20,3 miliarde euro aferent perioadei mentionate mai sus. O să spună unii că este putin dar 20 miliarde euro reprezinta mărimea PIB ului Estoniei din 2015 sau jumatate din PIB ul Lituaniei sau Sloveniei in acelasi an.

5. Firmele europene doresc să meargă înainte în România, să investească, să facă afaceri și nu să dea înapoi. Firmele străine au în România o cifră de afaceri de peste 130 miliarde euro (date la nivelul anului 2015) adică cât PIB ul din 2016 cumulat al Bulgariei și al celor trei țări Baltice. Este o marime dublă a cifrei de afaceri detinuta de capitalul strain in 2006 în economia românească. Firmele europene au nevoie de acces pe a șaptea piață a Uniunii Europene și au nevoie de acces la o piata cu potential ridicat, la o tara care va intrece ca putere economica in maximum 2 ani Republica Cehă și Grecia.

6. Europa a beneficiat și va mai beneficia de forța de muncă din România. Contribuția imigrației din Est la cresterea economică a țărilor din nucleul dur este în mod consensual recunoscută. Si vorbim aici de migratia creierelor / specialisti / tehnicieni / forță de muncă calificată care au ajutat economic țările din vest, sigur beneficiile fiind partial reciproce. Milioanele de români plecați în Germania, Italia, Spania și Marea Britanie au turat motoarele de creștere în economii ce păreau intrate în stagnare și în domenii unde chiar exista deficit de forță de muncă.

Sigur sunt mai multe argumente dar am spus cîteva deci mă opresc aici. Sigur sunt avantaje reciproce pe relatia România UE atât la nivel politic, social, geostrategic, social s.a.m.d Nu face obiectul prezentei opinii analiza acestora. Ce pierde România din Europa cu două sau mai multe viteze într-o analiză ulterioară.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Romania Curata
Curs de Guvernare

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alburnus maior alex mazilu antonescu banci basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bruxelles Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana corupţie criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet iohannis Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza parlament Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presedinte protest proteste psd riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga victor ponta voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!