RSS Feed

Roșia Montană rupe UDMR: Hunor i-a arătat ușa lui Eckstein. Ce palmă i-a dat bursa aurului lui Băsescu. Și de ce Roșia Montană poate fi comparată cu Pompei

vezi toate articolele de
25 Aug 2011 la 15:29 un comentariu 2924 vizualizari.

”Domnul Eckstein ar trebui să decidă dacă este membru UDMR sau se delimitează de preşedinte. Dacă se delimitează, are cale liberă şi drum liber să meargă unde doreşte”, a declarat ministrul Culturii și președintele UDMR, Kelemen Hunor, supărat că Eckstein Peter Kovacs a semnat o petiție care solicită responsabilizarea miniștrilor UDMR în privința deciziilor legate de Roșia Montană.

”Domnul Eckstein este în cunoştinţă de cauză: nu eu am semnat avizul de descărcare de sarcină arheologică, este primul pas într-adevăr în ceea ce priveşte responsabilitatea Ministerului Culturii. Comisia Naţională de Arheologie a aprobat în unanimitate şi eu, în aceste condiţii, am asigurat cadrul juridic, legal, financiar, pentru a salva 80%, sau cât se poate de mult din patrimoniul cultural construit şi arheologic, pentru că asta este responsabilitatea mea. Dar următorul pas nu l-am făcut, nu am semnat, şi asta trebuie să semnez eu, nu directorul de la Alba, scoaterea Muntelui Cârnic de pe lista monumentelor istorice este pe lista A. Asta înseamnă o protecţie sporită, foarte puternică şi în acest moment Muntele Cârnic este pe lista A, nu a fost semnat ordinul privind declasarea acestui monument arheologic”, a mai spus Kelemen Hunor, legat de cazul Roșia Montană.

***

În privința acestor din urmă afirmații, i-am solicitat un interviu ahitectului Ștefan Bâlici, membru al Asociației ”Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) care, din 2007, realizează lucrări de restaurare și renovare la imobile din Roșia Montană. Prezența lui Ștefan Bâlici și Virgil Apostol (colegul său de la ARA) la Roșia Montană datează însă din 2000, când au început, practic, lucrările de documentare a patrimoniului arhitectural al zonei. (notă: intertitlurile îmi aparțin).

Care e valoarea legală a avizului Comisiei Naționale de Arheologie

Mihai Goțiu: După anunţul legat de obţinerea de către RMGC a certificatului de descărcare de sarcină arheologică pe baza avizului eliberat de Comisia Națională de Arheologie (CNA) pentru Masivul Cârnic, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a afirmat că nu a semnat și că nu va semna declasarea de pe lista monumentelor istorice. În ce măsură este obligatorie pentru ministru avizul CNA?

Ștefan Bâlici: Comisia Naţională de Arheologie este o comisie cu rol consultativ, deci decizia sa nu este obligatorie pentru ministrul Culturii. Dar indiferent de această decizie a CNA, declasarea Masivului Cârnic nu se poate produce fără consultarea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI), din două motive: mai întâi pentru că Masivul Cârnic este un monument istoric ale cărui caracteristici şi valori intră în domeniile de studiu ale multor altor discipline în afară de arheologie: arhitectură şi istoria arhitecturii (tehnice, industriale sau subterane, de exemplu), inginerie, tehnică şi tehnologie minieră, dar şi ştiinţele naturii (în galerii s-a creat în timp o faună specifică – menţionez aici doar coloniile de lilieci, dintre care unii aparţin unor specii rare, protejate prin lege).

Aşadar, evaluarea Masivului Cârnic în vederea radierii de pe Lista Monumentelor Istorice, dorită de compania minieră, nu se poate face doar pe baza studiilor şi recomandărilor formulate de arheologi. În acest sens legea privind protejarea monumentelor istorice (L. 422/2001) este foarte clară: analiza arheologică, încheiată cu avizul CNA, trebuie urmată de analiza complexă, combinată, în CNMI.

Al doilea motiv pentru care declasarea nu se poate produce fără consultarea CNMI este procedura prevăzută de lege pentru declasarea unui obiectiv de patrimoniu. Această procedură implică realizarea unui dosar de declasare care trebuie, conform legii, să fie supus analizei unei subcomisii de specialitate a CNMI: Secţiunea de Evidenţă. Iar decizia acestei subcomisii, sau secţiuni, este validată de plenul CNMI. Doar după aceşti paşi poate ministrul să ia o decizie şi să decidă declasarea sau ne-declasarea.

”Fără Cârnic, Roșia Montană ar fi un sit mutilat”

Mihai Goțiu: Poziția CNMI a fost exprimată, însă, la începutul acestui an, recomandându-i ministrului începerea demersurilor pentru listarea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. În ce măsură ar fi afectată valoarea Roșiei Montane fără Cârnic?

Ștefan Bâlici: Dramatic! Fără Cârnic Roşia Montană ar fi un sit amputat grav, mutilat într-o măsură inadmisibilă. Atât din perspectiva valorilor proprii ale acestui masiv cât şi din perspectiva valorii sale contextuale enorme. Detaliez. Masviul Cârnic cuprinde cele mai extinse şi cele mai spectaculoase şi rare grupări de galerii şi exploatări subterane antice, din epoca romană dar foarte probabil şi anterioare, dacice. Tot aici se găsesc exploatări din perioada Renaşterii sau numeroase altele mai târzii, din perioadă habsburgică. În ansamblu, este vorba despre un complex subteran unic, nu doar în perspectivă locală sau naţională, ci şi într-o perspectivă largă, internaţională.

Iar în privinţa valorii contextuale, trebuie spus că Roşia Montană aşa cum este cunoscută astăzi există în acel loc şi în acel fel tocmai pentru că în jurul vetrei aşezării se află masivele muntoase care conţin zăcământul. Şi această relaţie între aşezare şi munţii din jur nu este una abstractă, ci ea se dezvăluie într-o varietate de aspecte din cele mai concrete: dispoziţia construcţiilor, traseele uliţelor, drumurilor şi potecilor, relaţia dintre zonele golaşe, stâncoase, pădure şi pâlcurile de clădiri. Adică tot ce poate fi grupat în înţelesul noţiunii de peisaj cultural.

Fără Cârnic centrul istoric al Roşiei Montane nu mai are nici un înţeles.

”Arhitectura Roșiei nu ar supraviețui exploatării miniere”

Mihai Goțiu: Da, ar fi interesant cum ar arăta acest peisaj cultural înconjurat cu halde de steril. Asta în cazul fericit că ar mai rămâne ceva din centrul vechi al Roșiei după exploatare.

Ștefan Bâlici: Puţin probabil. Cunosc construcţiile de aici, materialele din care sunt realizate şi tehnicile de construcţie. Ca în multe alte părţi, şi aici arhitectura tradiţională este – privită prin prisma caracteristicilor sale tehnice – foarte raţională, răspunzând în mod optim condiţiilor particulare ale locului – de la resurse, materiale disponibile, tehnici, la factorii climatici. Acest lucru face ca fondul construit de la Roşia să fie uşor de conservat atâta timp cât se respectă două mari cerinţe: întreţinerea permanentă şi menţinerea condiţiilor de mediu extern. Dacă aceste condiţii se schimbă şi în jur apar cariere, care implică explozii continue pe o perioadă lungă de timp sau drumuri pe care circulă permanent camioane uriaşe care provoacă vibraţii, este puţin probabil să reziste ceva din arhitectura tradiţională.

Desigur, considerentele de mai sus sunt valabile dacă ne gândim la măsuri de conservare normale şi acceptabile şi nu la lucrări de tipul celor exersate deja de compania minieră în cazul casei asupra căreia a intervenit (nu spun restaurat, pentru că nu este restaurare ce s-a întâmplat acolo) în Piaţa din Roşia Montană: adică cu măsuri dure, inacceptabile şi ireversibile, cum ar fi cămăşuirea cu beton a pereţilor, înlocuirea planşeelor din lemn cu altele din beton armat sau reconstruirea în întregime a unor părţi din clădire cu materiale moderne: beton armat, BCA. Cu asemenea măsuri dure, de tip “anti-restaurare”, poate ar mai rămâne ceva în picioare, dar în nici un caz Roşia Montană. Poate o replică nefericită a ceea ce a fost acest loc odată şi încă este.

Opiniile de carton

Mihai Goțiu: Pe parcursul controverselor legate de proiectul RMGC au fost exprimate și opinii conform cărora Roșia Montană nu ar avea valoare (eligibilitate) pentru Lista UNESCO ori că patrimoniul de la Roșia Montană ar putea fi conservat și dacă proiectul se va realiza.

Ștefan Bâlici: Sunt opinii de carton. Confecţionate în sprijinul proiectului minier. Cine analizează atent aşa-zisele argumente privitoare la o co-existenţă benefică a proiectului minier şi a patrimoniului va afla că prea des acestea sunt pur şi simplu construite pe omisiunea adevărului – nu veţi afla despre nici o distrugere în opiniile respective, nu, doar despre salvare. Iar alteori nu sunt argumente ci pur şi simplu afirmaţii lipsite de sens: mă refer la, între altele, repetitivitatea galeriilor miniere sau inaccesibilitatea sau costurile mari ale conservării. Niciodată deciziile privind protejarea sau sacrificarea patrimoniului nu se iau pe considerente de costuri. Acestea sunt accesorii şi intervin doar în etapa ulterioară deciziei.  Iar repetitivitatea afirmată a galeriilor miniere este doar tipologică, nu şi morfologică: din punct de vedere a configuraţiei de detaliu, fiecare galerie este unică şi împreună alcătuiesc un ansamblu unic. Este ca şi cum s-ar spune despre o  copacii unei păduri seculare că sunt repetitivi şi deci dispensabili, că pot fi păstraţi câţiva şi restul pot fi tăiaţi. Conservarea patrimoniului nu se face prin eşantioane.

În privinţa clasării UNESCO, toate organismele internaţionale relevante – ICOMOS, Europa Nostra, Uniunea Internaţională a Arhitecţilor sau chiar UNESCO – invită România să facă acest pas, să includă Roşia Montană pe lista sa tentativă în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial, iar câţiva specialişti angajaţi de compania minieră susţin contrariul…

”Roșia Montană poate fi comparată cu Pompei”

Mihai Goțiu: Revenind la prima întrebare. Masivul Cârnic figurează pe lista monumentelor istorice de clasă A, ca ”monument arheologic”. Ce înseamnă acest lucru? Asta și în contextul în care Kelemen Hunor a afirmat, într-un interviu pentru România Actualități, că cei care trebuie să se pronunțe sunt ”specialiștii”, subliniind însă faptul că ”specialiștii sunt, în cazul Cârnicului, arheologii”.

Ștefan Bâlici: În sistemul românesc de protejare a patrimoniului monumentele istorice sunt împărţite în patru grupe, după natura lor: I. monumente arheologice, II. monumente arhitecturale, III. monumente de for public, IV. monumente comemorative sau funerare. Această diviziune se referă la caracteristica dominantă a monumentului şi este o împărţire metodologică. Monumentele arheologice sunt definite, în legislaţie şi în normele şi convenţiile internaţionale adoptate şi de România, pur şi simplu prin prisma metodei de investigare: adică monumentul arheologic este acel monument care este investigat cu mijloacele arheologiei. Acel monument pentru a cărui cunoaştere este necesară săpătura arheologică. Dar de aici nu decurge evaluarea unilaterală, făcută doar de către arheologi. Să luăm ca exemplu oraşul antic Pompei: este un sit arheologic, fără îndoială. Şi a fost dezgropat, prin săpături arheologice, de sub metri de cenuşă vulcanică şi depuneri ulterioare erupţiei Vezuviului. Dar asta nu înseamnă în nici un caz că interesul ştiinţific pe care îl suscită este redus strict la arheologie. Este un sit la fel de important pentru istoria arhitecturii, a artei sau a tehnicilor de construcţie. La fel de important pentru ştiinţele sociale sau pentru cele naturale. La fel se întâmplă şi în cazul Roşiei Montane – şi, între paranteze fie spus, nu cred că această comparaţie cu Pompeiul este disproporţionată! – şi implicit în cazul Masivului Cârnic. Şi acesta suscită, cum spuneam mai devreme, interesul cercetătorilor din numeroase domenii.

Mihai Goțiu: În concluzie, cât de acoperită ar fi din punctul de vedere al opiniei specialiștilor o eventuală decizie politică de declasare a Cârnicului de pe lista Monumentelor Istorice?

Ștefan Bâlici: La fel de mult cât ar fi o decizie de distrugere a Pompeiului pentru a extrage o presupusă resursă comercială şi epuizabilă din adâncurile pământului de sub el sau pentru a da loc unor proiecte imobiliare din zona puternic urbanizată şi vie din jurul său. Decizia de declasare (urmată de distrugere ireversibilă) a Masivului Cârnic nu poate fi decât o decizie exclusiv politică (în sensul autohton, tragic desemantizat), lipsită de orice fundament ştiinţific şi luată în dispreţul total al oricărei opinii avizate.

***

Rămânând la subiectul Roșia Montană. Afirmațiile președintelui Traian Băsescu, legate de necesitatea măririi rezervei de aur a BNR (din motive de securizare a statului) au primit o palmă dureroasă din partea burselor. Ieri (miercuri) cotația aurului a picat brusc cu 5,5%, cea mai mare cădere din ultimii doi ani. În doar două zile, aurul a pierdut 6% din valoarea lui de bursă. Reprezentanții Băncii americane ”Wells Fargo & Co”, citați de ”Capital”, au afirmat că escaladarea cererii speculative din partea investitorilor au împins piața către un ”balon gata să pocnească” (detalii aici).

Valoarea acțiunilor Gabriel Resources, compania canadiană care deține peste 80% din RMGC, au ajuns și ele la minimul din ultimele două luni. Ieri, la închiderea bursei din Toronto o acțiune Gabriel a picat la 6,21, față de maximul de 8,65 atins pe 14 iulie, dată la care a fost făcut public anunțul legat de obținerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică.  Că așa-i cu aurul. Nu-i ca vara sau ca iarna.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

1 comment

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

afacerea roşia montană alegeri alex mazilu Andrei Plesu antonescu basescu blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti candidatura cianură cluj CNA comisia europeana criza CTP curtea constituțională Dan Diaconescu Dinu Patriciu DNA educatie Elena Basescu europarlamentare experiment Facebook gabriel resources gaze de șist Gigi Becali guvern humanitas internet Istodor Johannis justitie kelemen hunor Liiceanu macovei Media mihai goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza Parlamentul European pdl Plesu Polirom ponta presa presedinte protest proteste psd Remus Cernea riscograma romani rosia roșia montană Rusia salarii securitate Senat sondaj sri steaua SUA suspendare Tariceanu tiff TRU UBB UE uichendist.ro unesco Vanghelie Vasile Blaga voiculescu

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!