… sa-i dam cuvantul si lui Mihai Bacalu!

…despre ziaristul Mihai Bacalu am mai avut prilejul sa va povestesc, ba chiar i-am preluat unele materiale. Merita. Il stiu de prea multa vreme, stiu ce-i poate pielea, stiu si de ce e extrem de enervant pentru mai toata lumea, de ce a fost – si a ramas, bravo lui, anti-sistem. Orice sistem. E capos, atat la propriu cat si la figurat. Il dai afara pe usa, iti intra pe fereastra. Daca il dai afara si de pe fereastra, il vei auzi in locul desteptatorului. Si un desteptator este. Daca ar fi sa-i aleg o singura calitate, una singura, n-as sta pe ganduri: nu te lasa sa te-ndulcesti cu sistemele. Orice sisteme. Si pentru asta ii multumesc, chiar daca nu sunt intotdeauna de acord cu el. Sunt de acord cu ceea ce este. Cu genul asta de oameni sunt posibile doar doua tipuri de reactii: eu, unul, o aleg pe cea mai nepopulara.

Cand un om care ridica o problema cat se poate de serioasa in viata unui oras universitar nu mai e preluat decat de revista Cancan, din motive de sistem, nu mai poti sta cu mainile in san. N-ai incotro. Trebuie sa tii cu iepurasul. Asa i-am crescut, asa ii am.

Maestre, muzica!

Preluat de pe:

http://mihaibacalu.wordpress.com/2011/06/13/piane-in-locul-strungurilor-pentru-capitala-crisanei/

Sfârșitul generației politice „Pușca și cureaua lată”

Omagiu baronilor comuniști din universitățile clujene

Nominalizarea rectorilor ca și cetățeni de onoare ai Clujului este o decizie destul de curioasă a primarului Sorin Apostu, chiar dacă ar avea ca motivație doar susținerea candidaturii orașului de pe Someș, pentru competiția de capitală culturală europeană.

Surprinzătoare este pentru că vine după ce Apostu a marcat decisiv în competiția cu colegul de partid Alin Tișe, aducând Opera Română, Opera Maghiară și Filarmonica în centrul orașului, la Zilele Clujului. Care Filarmonică este a Consiliului Județean. Nu doar gestul în sine a contat, aducerea acestor instituții în centrul atenției, cu un numeros public, dar Apostu este primul demnitar local de prim rang, care asistă la un spectacol maraton de muzică clasică, de la un capăt la celălalt. Exceptând oamenii politici maghiari, primarii sau parlamentarii români preferă să se relaxeze în cluburi sau restaurante, unde genul de cântec de pahar „Pușca și cureaua lată” le este cel mai plăcut refren.

Patent clujean „baron pe viață”

Decizia surprinde și pentru faptul că majoritatea rectorilor sau președinților de universități provin din structurile de conducere ale PCR. Tot fără excepție, aceștia s-au dat peste cap să implementeze patentul lui Marga, privind perpetuarea pe viață la conducerea instituției, inventând funcția de președinte al Consiliului Academic.

Rectorul Andrei Marga are fără îndoială importante merite în dezvoltarea Universității Babeș- Bolyai, chiar dacă doar cantitativ, prin număr de studenți și imobile. A menținut nedivizată comunitatea maghiară de cea românească. A reușit să cumpere sau să rupă din averea altor instituții, făcând loc fiecărei facultăți, împrăștiate aiurea prin tot orașul. Aduce la Cluj numeroși chiriași pentru afaceriștii imobiliari, chiar dacă numărul excesiv al studenților nu este justificat de nicio rațiune economică.

Expulzarea Filarmonicii

Dar una din deciziile rectorului Marga, care nu-i face deloc cinste și care ar putea fi adevăratul motiv pentru care acesta a refuzat titlul propus de primar, este aruncarea Filarmonicii Transilvania din Casa Universitarilor, în timpul guvernării PSD, din sediul în care a apărut și a evoluat de-a lungul deceniilor. Profitând de indecizia factorilor locali și a colegilor apatici din celelalte universități, șeful UBB s-a decretat stăpân pe patrimoniul tuturor universităților și a trimis muzicienii să cânte împreună cu ansamblurile studențești de foclor și brigăzile umoristice la Casa de Cultură, unde pe vremuri Marga și Munteanu trăgeau sforile în centrul universitar comunist. Cu toate eforturile administrației locale, noul sediu al Filarmonicii, care ar trebui ridicat într-un viitor incert, nu are un amplasament la fel de bun ca și cel realizat de regele Ferdinand, pentru întreaga comunitatea academică clujeană.

Muzica e Cenușăreasă în capitala culturală

De altfel toate instituțiile de cultură din oraș au probleme serioase de infrastructură. Academia de Muzică a ajuns chiriașă la Greco- Catolici, Opera și Teatrul rămân într-o clădire fără încălzire, fiind nevoite să-și suspende spectacolele în sezonul rece.

Nici Liceul de Muzică, pepiniera instituțiilor muzicale de cultură nu o duce mai bine. La aniversarea celor 6 decenii de activitate, elevii au fost anunțați că după încheierea anului școlar vor trebui să-și mute instrumentele și mobilierul într-un liceu industrial din apropierea zonei Clujana. Deși furnizează cele mai multe premii internaționale din oraș și este cel mai bun exportator de talente artistice, liceul a devenit o povară pentru municipalitate și va fi îndepărtat din centrul istoric al orașului. Primăria a decis să înceteze să plătească o chirie consistentă Cultului Franciscan, repus în posesia mănăstirii în care a funcționat școala, încă de la înființare.

Dor de mănăstire

Părerile în rândul părinților sunt împărțite. Unii ar dori ca liceul să aibe un sediu al său, cu funcții de școală, care să ofere siguranță, săli de studiu, cantină, internat și căldură în sezonul rece. Elevii s-au atașat însă de clădirea mănăstirii, din centrul orașului, pe care o părăsesc cu regrete. Ultima promoție care a terminat recent liceul a ținut să sublinieze acest lucru chiar la festivitatea de predare a cheii. ”Ne va fi dor de mănăstire, așa cum este ea, cu curtea interioară ca o pușcărie, cu sălile ca niște chilii, cu culoarele întortocheate, cu sala mare în stil gotic, cu podul și subteranele misterioase, cu parcul cu skateri”, au spus reprezentanții absolvenților cu lacrimi în ochi.

Ce știu mai puțin elevii muzicieni este faptul că la Liceul Industrial Unirea- Material Rulant se strâng semnături pentru evitarea strămutării. La rândul lor, aceștia trebuie să plece din școala lor fără bucurie. Conducerea Inspectoratului Școlar Județean a decis să facă loc muzicienilor, prin comasarea liceului industrial cu elevii de la Liceul Agricol Alexandru Borza din Cartierul Gheorgheni.

Atelier cu piane

Ca să corespundă necesității unui liceu specializat în muzică, imobilul de pe strada Paris ar mai trebui dotat cu săli de studiu, în care elevii să-și susțină orele individuale de instrument. Singura locație pentru aceste săli ar fi atelierul liceului, unde în prezent se află utilajele unde făceau practică elevii. Acestea vor trebui luate și ele spre noua destinație. Iar recompartimentarea atelierului ar necesita ceva timp, puțin probabil să fie rezolvată până la toamnă. Nu doar regionaliștii vor avea o vară fierbinte, ci și elevii și dascălii celor 3 licee.

Omagiu PCR-ului

Ce a avut în vedere primarul Apostu când a propus la grămadă toți rectorii, pentru avansarea la gradul de cetățean de onoare al orașului, mai puțin pe cel de la Agronomie, universitatea sa, doar el știe. Probabil că o fi luat de bune lista publicată în presă, cu favoriții la funcția de guvernatori ai viitoarelor regiuni, care-l dădeau câștigător în Crișana. Să caute să-și atragă simpatizanți și suporteri din toate mediile, chiar și de la inamicii politici?

Deja cârcotașii se întrec pe forumuri cu cele mai năstrușnice performanțe ale baronilor universitari comuniști, care au reușit să supraviețuiască încă 2 decenii după revoluția anticomunistă. Oricât ar dori, Marga nu este unic. Fiecare rector are câte ceva de ascuns, în afară de venituri. Rectorul Radu Munteanu a fost angajat la Politehnică de socrul său, Patachi Nicolae, în catedra sa de Măsuri Electrice. Munteanu va rămâne probabil în analele Politehnicii, fiind singurul rector care și-a concediat imediat după alegeri contracandidatul, pe profesorul Dorin Isoc, de la conducerea instituției, sub pretextul penibil al unor note cu zecimale date studenților.

Fostul rector Marius Bojiță de la conducerea Universității de Medicină și Farmacie are și el câteva probleme. Mai mulți martori din procesul de evaziune fiscală al conducerii clubului de fotbal Universitatea, din perioada în care era președinte, îl arată cu degetul pentru dispariția unor sume de bani din transferul internațional al unor jucători de valoare.

PS Pentru detalii, fotografii, filmulete pe Youtube, etc vezi:

http://mihaibacalu.wordpress.com/2011/06/13/piane-in-locul-strungurilor-pentru-capitala-crisanei/