RSS Feed

SRI nu mai are răbdare

vezi toate articolele de
19 Oct 2011 la 13:23 20 comentarii 2067 vizualizari.

Plecând de la comisia de control SRI a Parlamentului, directorul SRI George Maior şi-a exprimat ieri  regretul că dezbaterea legată de proiectul Cezar Preda “cade în aceiaşi plasă a trecutului” devreme ce s-au exprimat îngrijorări cum că “se doreşte reinventarea acelei direcţii infame din cadrul Securităţii”. “Nici vorbă de aşa ceva”, dă asigurări George Maior, adăugând şi o garnitură de comparaţii cu ţări din Uniunea Europeană şi NATO.

“Multe servicii de informaţii europene au competenţe şi mai largi, inclusiv de aplicare a legii. Spania,  ţările nordice, Polonia, Franţa au aceste competenţe”, a declarat el. Frumoasă declaraţie, păcat că inexactă. Competenţe de aplicare a legii, sigur că au, are şi SRI competenţe de aplicare a legii. Competenţe de urmărire penală? Nici vorbă. Dar aici la gurile Dunării suntem experţi în mânuirea cuvintelor cheie.

Într-un mecanism firesc, serviciile de informaţii semnalează procurorului - magistrat, independent, cu subordonare exclusivă în ierarhia sistemului judiciar - suspiciunile şi informaţiile ce ţin de domeniul siguranţei naţionale (vezi legea http://www.sri.ro/upload/Legea51.pdf ). Procurorul - prin propria investigaţie transformă informaţiile în probatoriu şi îl transmite instanţei.  Acesta este demersul judiciar recunoscut de CEDO, acesta şi nu altul.

SRI vine acum îşi modifică legea de organizare din 1992, lege care spune că SRI nu poate efectua acte de cercetare penală  (http://www.sri.ro/upload/Legea14.pdf ), şi declară prin vocea lui Cezar Preda că “ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale (…) competente să efectueze urmărirea penală în condiţiile şi pentru infracţiunile date în competenţa acestora de Codul de Procedură Penală” ( http://www.cdep.ro/proiecte/2011/400/90/9/pl652.pdf ).

Sigur că proiectul ia toate măsurile formale ca “organele de cercetare penală speciale ale SRI” să nu înceapă să semene cu Direcţia de Cercetări Penale a Securităţii comuniste, cea organizată în anii 50 după model KGB. Potrivit textului, totul se va desfăşura “sub conducerea şi supravegherea procurorului”, iar “organele SRI nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”. Dar nimeni nu poate garanta că ofiţerul de informaţii nu va deveni coordonatorul de facto al anchetei.

SRI vrea să pună piciorul în uşă. Dar nu există garanţii că nu va intra la un moment dat cu totul pe teritoriul sistemului judiciar. De ce are însă nevoie SRI de o astfel de iniţiativă?

În teorie şi declaraţii oficiale,  desigur, pentru combaterea mai eficientă a “ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor” la adresa siguranţei naţionale. Practic, ofiţerii SRI par din cale-afară de nemulţumiţi. Iniţiativele lor, şi cele bune şi cele mai puţin bune, sunt obstrucţionate. Serviciul vrea o mai mare libertate de acţiune, haina democraţiei te obligă să-ţi ţii spatele drept, e cam rigidă…

SRI, principalul serviciu de informaţii al ţării, este singurul care este obligat de legi, regulamente şi… istoria  recentă (NATO, UE) să respecte strict principiile statului de drept. SRI poate fi pus cu succes în vitrina democratizării României, iar George Maior poate declara, probabil cu îndreptăţire, că toate cele peste 2200 de ascultări de telefoane pe siguranţa naţională au mandat de la judecător.

Dar peisajul serviciilor secrete româneşti este mult mai variat. Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă, serviciul secret al  Ministerului de Interne, niciodată reformat, se poate mişca nestingherit în umbra regulilor sale de funcţionare secrete…

Pe de altă parte, în virtutea faptului că SRI este autoritatea naţională în materie de ascultări, ofiţerii săi execută “supravegherea tehnică” solicitată  de procurori, inclusiv cei de la DNA şi DIICOT. Teoretic, ei trebuie să predea procurorilor înregistrările fără să le fi ascultat. Practic, cine poate să ştie…Şi după ce ai ascultat zeci de ore un caz, nu ai vrea  să participi la anchetarea lui? Nu tu, ofiţer de informaţii, ştii cel mai bine care sunt punctele sensibile ale înregistrării?

În baza Codului de Procedură Penală în vigoare, există principiul strângerii probelor în mod NEMIJLOCIT de către procuror şi, premergător de către poliţişti. Cutumiar, se pare că se întâmplă altceva. Din noul Cod de Procedură Penală reiese că “supravegherea tehnică” poate fi făcută nu numai de  probele pot fi strânse şi ”alte organe specializate ale statului”. Adică, de exemplu, exact de serviciile secrete.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava a produs aici o frază memorabilă, asemănătoare celebrei “SIE face interceptări inclusiv pe teritoriul României” a lui Claudiu Săftoiu. Salutând iniţiativa promovată de binevoitorul Cezar Preda, Sorin Sava spune negru pe alb că “acest proiect permite o mai bună organizare a unei activităţi care se desfăşoară şi în prezent”. E nevoie de o confirmare legală a cutumei, nu? Deci acum ofiţerii de informaţii iau parte la anchete penale în mod ilegal? Au nevoie de modificări legislative ca să scape de presiunea ideii că lucrează în afara legii?

Cred că e de înţeles obida mult ofiţeri SRI oneşti care adună informaţii despre demnitari, oficiali şi angajaţi de frunte ai statului ce săvârşesc grave acte de corupţie, iar procurorii amână, amână, amână… poate fi de înţeleasă până la un punct şi invidia stârnită de numărul mai mic de constrângeri democratice pe care  le întâmpină membrii altor servicii secrete din ţară. Poate fi invocată aici şi întârzierea enormă, de peste două legislaturi în adoptarea noilor legi ale siguranţei naţionale.

Dar există şi reversul medaliei: poliţia politică. Directorul SRI este numit politic, este desemnat de preşedintele ţării. Actualul preşedinte este un campion al părtinirii politice. Iar anumite evoluţii de tip electoral, ce vizează inclusiv destructurarea administrativă a ţării, nu par să primească răspunsul cuvenit din partea protectorilor siguranţei naţionale. Îl putem măcar bănui pe George Maior de complicitate cu regimul.

În plus, a intra pe uşa din dos, a justifica post-factum modificările cum că îi privesc numai pe militari, când textul proiectului spune cu totul altceva şi când există Parchete Militare, este sub demnitatea unui serviciu de informaţii dintr-o ţară democratică. E de preferat ca Serviciul Român de Informaţii să mai aibă răbdare.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!