RSS Feed

SUA: Studiu fără precedent despre efectele devastatoare ale minelor de suprafață. Peru: Ridicarea licenței pentru o exploatare bazată pe cianuri. România, Roșia Montană: Trebuie să moară cineva?

vezi toate articolele de
29 Jun 2011 la 12:29 75 comentarii 1916 vizualizari.

Incidența cazurilor de copii născuți cu malformații este aproape dublă față de medie în zonele minelor cu exploatare de suprafață din SUA. Studiul, publicat în revista ”Environmental Research” și analizat de ”The Huffington Post”, a examinat peste 1,8 milioane de înregistrări de nașteri din perioada 1996-2003, în statele americane din regiunea Appalachian –Virginia de Vest, Virginia, Kentucky și Tennessee.

Studiul constată că ratele pentru șase din cele șapte tipuri de malformații congenitale – circulator/respirator, ale sistemului nervos central, muscular-scheletice, gastro-intestinale, urogenitale și ”altele” – au crescut în apropierea zonelor în care se află exploatări miniere de suprafață ale cărbunelui (care prevăd decaparea munților, la fel ca în cazul Roșiei Montana).

”Ratele pentru orice anomalie au fost de aproximativ 235 la 100.000 de nou-născuți în zonele miniere muntoase, față de 144 la 100.000 de nou-născuți în afara zonelor miniere”, se arată în studiu. Deși nu la fel de mare ca în cazul exploatărilor de suprafață, cercetarea a constatat, de asemenea, o creștere a incidenței de malformații congenitale și în comunitățile de lângă minele subterane.

”The Huffington Post” face trimitere și la un studiu publicat în luna mai de către cercetătorii de la West Virginia University, care arată că locuitorii din apropierea zonelor cu exploatări miniere de suprafață au o sănătate deficitară și o calitate mai scăzută a vieții decât media. Rezidenții din Kentucky, Tennessee, Virginia de Vest și Virginia au fost contactați aleatoriu prin telefon și întrebați câte zile de sănătate mentală și fizică deficitară au trăit în ultima lună. Conform studiului, locuitorii din zonele miniere cu exploatări de suprafață au raportat, în medie, 18 zile nesănătoase pe an mai mult decât locuitorii din alte zone.

Anul trecut, am prezentat, pe VoxPublica, alte două studii realizate de cercetătorii de la Universitatea din Michigan și de la Universitatea Queensland (Australia), legate de impactul social și asupra sănătății al exploatărilor miniere bazate pe cianuri din Guatemala, respectiv Noua Zeelandă (în acest din urmă caz e vorba chiar mina dată ca exemplu de cei la RMGC – compania care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană).

Studiul celor de a Universitatea Michigan (cazul Guatemala) relevă niveluri ridicate de metale grele (mercur, cupru, arsenic, zinc), potențial toxice, descoperite în probele de urină și de sânge ale unor persoane care trăiesc în vecinătatea unei mine de aur și argint care utilizează cianuri (mina a fost deschisă în 2005 și folosește exact aceeași tehnologie ca cea propusă de RMGC în cazul Roșia Montană). Conform acestui studiu preliminar, nivelurile de metale grele în urină și sânge sunt semnfificativ mai mari decât în cazul locuitorilor care nu se află în vecinătatea minei.

În studiul realizat de University of Queensland pentru mina Martha din Noua Zeelandă (cea cu ”celebra” excursie a unui grup de jurnaliști români), se constată existența unei populații mult îmbătrânită în comparație cu media din regiune, cu tendințe de a părăsi localitatea (Waihi) în momentul închiderii exploatării, cu un număr dublu de probleme de sănătate mentală, invalizi și asistați social față de localități similare din regiune, cu venituri sub media din regiune și cu probleme legate de violența în familie și consumul de alcool și droguri.

Detalii despre toate aceste studii, puteți citi la următoarele link-uri:

The Huffington Post

West Virginia Outpost

VoxPublica (cazul Guatemala)

VoxPublica (cazul Waihi, Noua Zeelandă)

Dacă veți citi articolul din ”The Huffington Post” o să aflați, pe lângă opinia activiștilor de mediu, și pe cea a reprezentanților consorțiilor miniere. Care, desigur, afirmă că studiul (legat de incidența malformațiilor congenitale la nou-născuți) are ”erori de procedură”, ”că e nevoie de alte studii” etc. Ba, mai mult, reprezentanții companiilor miniere se laudă cu politicile lor în domeniul social și al sănătății populației.

Ce nu spun marile companii e faptul că ”standardele de siguranță”, ”standardele sociale” și alte asemenea formulări care se regăsesc în prezentările proiectelor lor și în intensa activitate de lobby și PR pe care o desfășoară nu au o susținere științifică reală. De cele mai multe ori se raportează la situații ori cazuri anterioare, fără ca acestea să poată fi considerate relevante pentru fiecare caz în parte. Studiile de impact ale unor exploatări deja deschise (de genul celor prezentate mai sus) sunt foarte rare, din cauza costurilor ridicate pe care le implică. Însă, chiar și așa puține câte sunt, aceste studii și cercetări relevă riscuri (și costuri) pe termen lun și foarte lung (sute de ani) despre care opinia publică nu este informată.

Decaparea munților, lasă în urmă uriașe halde de steril (pe lângă iazurile cu cianuri, precum în cazul Roșia Montană). În aceste halde de steril se află numeroase metale grele neexploatate – concentrația lor e prea mică pentru a fi valorificate industrial, dar suficient de mare pentru a fi nocive pentru oameni și mediu dacă ajung în pânza freatică. Spre deosebire de starea lor naturală (în stâncă), din haldele de steril (un fel de ”nisip”, cu o consistență mult mai mică) aceste metale grele pot fi ușor spălate de apă. Din acest punct de vedere, studiile din Guatemala și din Apalași relevă tocmai aceste riscuri.

Negarea acestor studii și cercetări și solicitarea ”producerii de noi dovezi” este o atitudine cinică și criminală în același timp. Asemenea studii trebuie să fie obligația celor care propun și intenționează să dezvolte proiecte miniere (în spatele cărora, de cele mai multe ori, la fel ca și în cazul Roșia Montană, se află miliardari aflați în topul celor mai bogați oameni din lume), nu în sarcina autorităților ori a societății civile. Prin finanțare proprie a unor instituții independente.

Doar în prezența unor asemenea studii, dezvoltatorii proiectelor miniere ar avea dreptul să vorbească despre ”standarde de siguranță”, ”sănătate”, ”sociale”, ”calitatea vieții” etc.  Paranteză: îmi amintesc de un filmuleț propagandistic, numit ”documentar”, realizat de Dan Chișu cu finanțare de la RMGC, în care sunt prezentate proiecte miniere de exploatare a aurului cu cianuri din întreaga lume. Cazuri din Spania, Turcia, Noua Zeelandă (Waihi) și SUA (în Nevada). Cum se demonstrează ”științific” (cum spuneam, filmulețul are pretenția de a fi un ”documentar”) ”standardele de siguranță”?

În deșertul Nevada se prezintă faptul că într-un iaz de la lângă mină trăiesc păstrăvi (care sunt extrem de sensibili la poluare). În Turcia, la gura minei, se află o plantație de măslini, din care se extrage un ulei foarte curat. În Noua Zeelandă se vorbește de conviețuirea minei cu localitatea Waihi.

Foarte frumos, doar că: la prezentarea filmulețului într-un cinematograf clujean, nici Dan Chișu, nici reprezentantul RMGC nu au putut explica cum au ajuns păstrăvii în mijlocul deșertului din Nevada (faptul că erau păstrăvi de crescătorie rezulta din obișnuița de a se apropia de oameni pentru a primi mâncare – în cazul menționat pentru a fi filmați – așadar, fără nicio legătură cu acei păstrăvi ”sensibili la poluare”); în Turcia, livada de măslini se afla la gura minei, dar, după cum a recunoscut ”echipa filmului”, la vreo 20 de km de iazul de decantare; cât despre ”beneficiile” minei din Waihi pentru comunitatea locală puteți citi studiul menționat mai sus, realizat de Universitatea Queensland. Pentru RMGC toate acestea nu reprezentau (nu reprezintă) însă aspecte relevante în demonstrația lor legată de ”standardele” proclamate.

În fine, un exemplu care vine chiar din România și care arată unde pot duce exploatările miniere inconștiente. Care sunt riscurile și costurile pe termen lung. Studiul, realizat de Facultatea de Protecția Mediului a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj, arată că în zona fostei exploatări de uraniu din Băița (județul Bihor) situația este catastrofală. În ultimii 15 ani, 25% din decesele de la Băița au fost provocate de cancerul pulmonar, din cauza expunerii la radon (expunere generată de exploatarea uraniului). Studiul arată cu certitudine că sănătatea locuitorilor din zonă a fost afectată, că populația este expusă mereu radiațiilor, rata de mortalitate este crescută, iar speranța de viață scăzută. Mai mult, toate satele și orășelele apărute în jurul minei de uraniu sunt în pericol. În orașul Ștei, în care trăiesc peste 3.000 de familii, radiațiile cu radon sunt de zece ori peste limita admisă de ONU, iar cancerul la plămâni este de două ori mai des întâlnit decât media națională. Și în acest caz, autoritățile și Compania Națională a Uraniului solicită alte studii, pentru a trece la o măsură radicală: strămutarea localnicilor (dincolo de costuri, fiind ultima măsură care se mai poate lua în acest caz).

***

Desigur, fiecare exemplu în parte (din cele prezentate mai sus) are propriul specific, cu similitudini mai mari sau mai mici cu proiectul RMGC pentru Roșia Montană (decaparea munților – în cazul Apalașilor, folosirea cianurilor – Waihi, Guatemala). Un lucru este însă comun pentru toate acestea: în 2011 NU mai poate fi început un proiect minier fără studii de impact reale asupra populației și mediului. Fără estimări reale ale riscurilor și ale costurilor ulterioare (cele sociale, de sănătate, de mediu, pe termen scurt, mediu și lung). Iar aceste studii nu pot fi înlocuite de povești frumos colorate în power-point ori despre păstrăvii de crescătorie din deșertul Nevada.

***

P.S.:  O ultimă știre din domeniu vine din Peru (via AFP). La sfârșitul săptămânii trecute, în urma numeroaselor proteste ale localnicilor, Guvernul a decis suspendarea unui proiect minier de exploatare a aurului și argintului cu cianuri, dezvoltat de o firmă canadiană. Protestele au fost generate de riscul contaminării apei potabile și freatice, destinate agriculturii, zootehniei și pescuitului. Din păcate, decizia Guvernului peruan a fost luată doar după ce confruntările dintre forțele de ordine și protestatari s-au soldat cu morți și răniți. Anul trecut, în El Salvador un alt asemenea proiect propus de o companie canadiană a fost stopat tot după ce o parte din opozanți au fost uciși.

Trebuie să moară și în România cineva?

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!