RSS Feed

Tatăl-Biserică, mama-Stat şi fiii români – basm despre un concubinaj incestuos cu consecinţe tara(n)te

vezi toate articolele de
14 Jan 2010 la 23:17 61 comentarii 2507 vizualizari.

Rîndurile de mai jos se adresează cu precădere celor care cred că titlul oarecum bombastic este deplasat ca un banc prost spus la momentul inoportun. Voi încerca să îi contrazic în cele ce urmează – nu că n-ar fi prost, ci că, hélas! nu e banc.

Aşa cum anunţam într-o postare anterioară, teza pe care încerc să o argumentez este că natura profund deficitară – într-un registru etic general, de “common sense” – şi inadecvarea în faţa Europei moderne de care dau dovadă românii au o explicaţie, o cauză şi, utopic, o soluţie – creştinismul ortodox românesc. Nu mai e un secret pentru nimeni – poate, doar, pentru ultranaţionalişti – că suferim, istoric, de un complex european, care se manifestă prin respingerea vanituoasă a civilizării europene, dar asimilarea “furtivă” a civilizaţiei europene. Adică batem cu pumnul în piept că “noi suntem români”, dacă ne critică un străin devenim subit orgolioşi şi ostili, suntem indignaţi cînd suntem puşi la punct de vreun jurnalist care ne tratează de hoţi la nivel naţional etc. şi, pe de altă parte, savurăm progresele tehnologice “de la ei”, îi invidiem pentru că sunt mai curaţi, mai civilizaţi, mai puţin vocali sau teatrali, că au salarii mult mai mari şi nivel de trai mult mai ridicat. Am vrea ca “la noi” să fie “ca la ei” din enorm de multe puncte de vedere şi începem, imediat, să înjurăm că nu e aşa. Avem mentalităţi feudale, prejudecăţi aşijderea, comportament adesea barbar şi o paradoxală propensiune endemică pentru obedienţă şi furt (sărumîna, şefu, trăi-ţi-ar!). Respingem visceral valori confirmate istoric şi social “la ceilalţi” şi ne apărăm sărăcia şi nevoile şi neamu’ prost. Lista defectelor pe care le avem şi pe care, parţial, le şi recunoaştem e uriaşă, nu voi insista aici cu ea. Ei bine, respectînd nişte proporţii (nu prea mari), aceste defecte ar putea fi semnele unei boli din naştere, ale unei tare cauzate de faptul că suntem – nu ca etnie, ci ca societate – produsul unui cuplu degenerat, de rude apropiate – domnul Biserică şi doamna Stat.

Revin, aşadar, la metafora nefericită din titlu. Biserica a iubit, a posedat, a violat (deh, într-un patriarhat patriarhal ca cel românesc, şi asta e dovadă de dragoste!), a bătut şi a făcut copii cu statul. Aşa, ca la români. De ce concubinaj ? Concubinaj pentru că trăiesc împreună de mai bine de un mileniu – biserica a căpuşat şi exploatat toţi strămoşii statului român modern, iar cînd acesta – săraca!- s-a închegat cît de cît, cu ajutor din afară, biserica s-a “deşteptat” prin autocefalie şi a instituţionalizat acelaşi concubinaj împotriva naturii democraţiei liberale. Relaţia a prosperat şi a supravieţuit tuturor regimurilor. Iar fructus ventris-ul acestui concubinaj este societatea românească – cu toate tarele manifeste, transmise şi implicite pe care le-a demonstrat de-a lungul timpului.
De ce incest? pentru că aceeaşi Biserică virilă şi versatil-rigidă care vinde, de milenii, pe bani buni marfa mîntuirii este, în bună măsură, “născătoarea” de stat român. De la Vodă, care era Domn (uns local al lui Dumnezeu), la prezenţa patriarhului BOR la ceremoniile de investitură şi la memorabilul gest al preşedintelui Băsescu din 2007, cînd a sărutat mîna noului cap al Bisericii, la întronizare. Stat supus Bisericii, democraţie captivă a societăţii vetuste. De menţionat că, în acest concubinaj, foarte rar se întîmplă ca cei doi parteneri istorici să inverseze rolurile. Uneori, mama îl mai posedă, timid, pe tata, cu cîte vreun dildo european precum depenalizarea avorturilor sau a homosexualităţii. Şi naş, şi frate siamez, şi văr de alianţă.
Cînd pe mami-stat au apucat-o, sub influenţă aflîndu-se, rătăcirile totalitare comuniste, tatăl evlavios s-a făcut că plouă. Pe faţă zicea sărumîna la tovarăşi după care, deprimat de noua postură de submission, se refugia în braţele copilului – adică noi, românii – care copil privea puternic înduioşat de multisecular-de-influentul tată nedreptatea comisă şi-l iubea pe ascuns. Şi aşa a ajuns biserica să fie refugiu al românilor în faţa urgiei roşii. Cînd românii şi-au scuturat puternic mama, acum douăzeci de ani, statul a început să-şi revină, în sfîrşit – numai că iubirea stockholmiană pentru tată a prevalat, iar românii îşi spun, încă de atunci “ne iubim tatăl, încercăm să sugem cît mai mult de la ţîţa mamei – de parcă nu tot noi îi dăm să mănînce – ce frumos e cînd mama se înţelege cu tata, iată, ne fac părinţii noştri catedrala Mîntuirii… primul lucru atunci cînd mama face socotelile e să strigăm la ea “dă în primul rînd şi mai mult la tata, că pe el îl iubim necondiţionat. De tine avem nevoie – în rest nu te bucuri de respectul nostru, şi-o să-ţi şutim din banii pe care ţi-i dăm oricum, tot noi, de cîte ori vom avea ocazia. Iar ceilalţi să tacă, în ‘89 s-a cîştigat cu sînge dreptul nostru la rugăciune”.

Povestea va continua elodistic, cu detalii picante şi sordide din viaţa de zi cu zi a acestei familii năstruşnice – un fel de reality-show pe spezele statului de drept. Deocamdată, închei cu două chestii de la fraţii noştri întru latinitate, rîmlenii: un şlagăr veneţian

Vivaldi RV578 1- Adagio e spicatto
Asculta mai multe audio Muzica

cum n-o să auziţi la San Remo şi cu un fragment din mărturia unui călugăr papistaş bolognez care a trecut pe la noi în secolul al XVIII-lea. Fragmentul e transcris din cartea “Firea românilor”, ediţia a II-a, apărută la Nemira în 2004 – o carte pe care o recomand oricui şi asupra căreia voi reveni.

Giovanni Bartolomeo Frontali, 1764
Si cu aceste posturi ale lor, ei cred că sunt mai desăvîrşiţi decît toţi şi nu se îngrijesc prea mult de învăţăturile divine. Aceasta este forţa (morală) pe care ei o invocă pentru a dovedi perfecţiunea credinţei lor, într-un cuvînt, punînd aceste posturi nu numai înaintea poruncilor dumnezeieşti, dar chiar şi înaintea celor fireşti, căci dacă vreunul din ei este bolnav, mai bine vrea să moară decît să calce posturile (…) de fapt, ei nu ştiu ce înseamnă să fii creştin şi din cauza marii neştiinţe a preoţilor lor, care sunt din drojdia cea mai de jos din ţară“.

Au bon entendeur,

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 


61 comments
  • 1

    … cu toata parerea de rau, dar n-am inteles nimick! :)

  • 2

    Sunt catziva blogangii pe VoxPublica care tocmai si-au exprimat revolta la cat de persecutati sunt sarmanii crestini in lume;

    Cred ca or sa navaleasca pe tine sa te faca praf, dar daca ai nevoie de ajutor, pe mine sa nu contezi, pentru ca din ce ai postat aici io chiar n-am inteles nimik! :)

  • 3

    Foarte interesant articolul!Din pacate copiii sunt cei care sufera.Cred ca ar cam fi timpul sa fugim de acasa.Sau poate sa o divortam pe mama.Tatal e un bulangiu.Bafta

  • 4

    Nu stiu ce e asa greu de inteles. Super metafora. Si lupului in blana de oaie ii place, nu de berbec :) Mai bine de citit decit “intelectualii”, bittman si prigoana. Adica e mai la sursa :)

  • 5

    @alex, skin

    ce draq intelegeti voi, si nu inteleg io, bah? :)

  • 6

    ma intreb daca macar cand ai fost botezat ai fost la biserica. ma intreb cum poate cobori sub limita oricarei decente un asa zis ziarist sau ce o fi, ca multa carte nu cred sa aiba, incat sa scrie asemenea grosolanii, abjectii, blasfemii si cum ma vreti. voi vreti respect, dar voi il acordati cuiva? ma intreb cam cum te-au educat ( si daca..) parintii, in ce spirit: ateist, talmudic, etc) incat sa fii in stare sa debitezi intr0un singur articol atatea erezii?
    ne miram de ce toata lumea se uita urat la noi si ne desconsidera. pt simplul motiv ca noi o facem zilnic prin mass media. noi incercam sa ne convingem cat de rai, de necivilizati, de inculti, de prosti, de hoti suntem. in loc sa contribuiti la schimabrea mentalitatilor ciumei rosii, care si-a lasat amprente greu de sters, inclusiv cea atee, voi incercati sa umiliti poporul roman. RUSINEEEEE! multumim pt citatul unui eretic papistas, care nu stia, atunci, ( dar tu stii) ca romanii au fost ca un zid in fata navalirii otomane, ca abem martiri pt credinta crestina ( domnitorul brancoveanu cu fiii sai si altii), ca crestinism inseamna de fapt ortodoxie , din care s-au rupt , pe rand, ceilalti eretici.probabil ca sefii, iubitori de masonerie, asa au comandat…. la asa patroni…asa angajati!

    danutza
    2010-01-15 00:31:07 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 7

    ESTI UN GUNOI!POATE ASTA PUBLICI!SI…LA CE E BUNA INVIDIA, DE MA OBLIGI SA SCRIU ASEMENEA INEPTIE? rusine pt atatea blasfemii, magarii, abjectii ai scris. halal respect pt tara si credinta strabnilor ai, credinta pt care ei au murit ( inclusiv in inchisorile comuniste).

  • 8

    Inca o data felicitari pentru articol.@danutza si sila luati-va de mana si duceti-va la tata.

  • 9

    Doua contraexemple clare:

    1. Perioada comunista: Biserica nu a avut putere,
    iar societatea romaneasca a trecut prin cea mai neagra parioada a sa.

    2. Cei 50 de ani ai lui Stefan cel Mare, in care
    oamenii – majoritatea liberi pe atunci – au facut fata cu brio unor greutati uriase, pe care noi azi nicicum nu le-am depasi. Erau crestini practicanti.

    Cauzele majoritatii problemelor mentionate apar in
    mare de pe la 1600 incoace, si sunt multiple – au insa
    prea putin de-a face cu crestinismul ortodox. Pe scurt,
    se leaga de caderea in serbie si de regimul din timpul fanariotilor.

    Nu doar limbajul, ci si limitele in idei si
    (ne)cunoasterea istoriei denota o incultura… mareata..
    Ai furat o idee din eter, si-ai crezut c-ai inteles un lucru mare… Sper ca nu esti absolvent de istorie,ca rusinea ar fi uriasa.

  • 10

    :) :)

    …au aparut dronele Patriarhiei, cum ma asteptam de la postarea @2 Mama ce prapad o sa fie aici! :)
    Pana si io ma prapadesc … de ras! :)

  • 11

    Bun regasit autorului! Abia asteptam un nou articol. Sirul enorm de metafore este sublim, ironia atinge proportii subatomice. Comparatia cu violul asa cum il inteleg unii romani este geniala, dupa parerea mea. Am ras cu lacrimi, desi stiu ca nu este banc.

    Danutza (cu “tz”) si sila si-au inoculat primele manifestari crestinoido-paranoice, randuri asupra carora cu siguranta s-a pogorat harul divin atunci cand au fost scrise, din care nu emana furie, ci o gratie cereasca si care valideaza utopia la care faci referire. Nu-i nimic, sunt in nota generala intr-un fel, in nota asta recenta cu care ne-a invatat printre altele si Surreal TV (“cereti respect, vi se cuvine, nu trebuie sa depuneti nici cel mai mic efort pentru a-l obtine”) si in care rezoneaza cumva biblicul “cere si ti se va da”.

  • 12

    Stiti care diferenta intre un popa un politician si un judecator In Rromania…? Eu inca mai caut ..

    DAN VOICU
    2010-01-15 06:51:39 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 13

    Din pacate,cand mama a ramas bolnava,saraca si aproape in agonie,de atatea alaptari,tatal nu se opune cand copiii tembeli cheltuie argintii sa-i cumpere lui straie noi.
    Nu este o lectie prea frumoasa .Asteptam sa-i mustre,macar de forma,insa straiele noi iau ochii .Le taraie prin colbul ulitelor,plin de pacatoasa mandrie.

  • 14

    Poate ca un job de vanzator de masini la mana a doua e mai potrivit pentru tine.

  • 15

    Patriarh, incest, dildo, homosexuali, pupat mina, concubinaj ancestral si alte jigniri ale maicii noastre republicane. Asta e curata blasfemie nefericitule !
    Putem sa juram pe Biblie in fata boborului la televizor ca in republica cu fata umana nu este decit un singur homosexual cu care ne-o punem toti. Restul e invidia papistasilor si a Europei de Vest care ne pindesc de doua milenii sa ne prinda cu chilotii-n vine.
    Pocaieste-te fiule !

    albert keller
    2010-01-15 08:17:36 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 16

    Din pacate, si o spun cu tristete ai mare dreptate. Pana si indemnul preotilor la marirea ortodoxiei in fata altor credinte nu este altceva decat MANDRIE, pacatul lui satan.Asta nu inseamna sa nu crezi in Dumnezeu.Forma de manifestare este la alegere.

  • 17

    @danutza: Asta e problema! Ca atunci cand se pune degetul pe rana sariti in sus si nu vreti sa fiti tratati. Biserica Ortodoxa Romana si Crestinismul de doua parale promovat de ea e cauza principala a hotiei, prostiei si inapoierii romanilor. Oriunde s-a facut reforma in biserica s-a mers inainte, iar unde nu, e ca la noi, la bulgari, la rusi, si la greci care din oameni luminati au ajuns inchisi, vetusti si aproape muritori de foame, doar turismul ce-i mai salvaseaz turism alimentat din istoria foarte indepartata.

  • 18

    @danutza: hai lasa-ma cu biserica ta mai danuta. Biserica asta a ta fura de rupe si dupa ce ca fura mai si cerseste.
    sictir

  • 19

    Ma scuzati ca trebuie sa revin cu un cintec de leturghie “Maica” in labe mol dar am fost tare tulburat de blasfemiile care se refereau la pupat mina…

    Primeniti-va sufletele nefericitilor !

    youtube.com/wat../

    albert keller
    2010-01-15 08:53:19 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 20

    Cand am citit articolul az’noapte, ma asteptam ca pana dimineata aici la comentarii sa se afle niste bolovani pravoslavnici bine tintiti catre teasta domnului Virvea, dar nu m-as fi gandit sa inceapa chiar cu zidul din fata navalirii otomane :D . Danutza, pe ce lume oi trai tu, pacatele mele? Ah, si sa nu uit de intrebarea retorica privind educatia (ne)religioasa a autorului – e absolut delicioasa referinta la Talmud.

    @sorin
    In perioada comunista, BOR a avut puterea sa toarne la greu. De asemenea, a avut puterea sa anihileze o biserica “rivala” – cea greco-catolica – si sa o inghita cu totul.

    Cat despre epoca de aur a lui Stefan cel Mare, daca tin eu bine minte istoria aia pe care sugerezi ca ai cunoaste-o ca pe dosul palmei, pe vremea respectiva moldovenii mai treceau din cand in cand prin Tara Romaneasca in expeditii de jaf :D . Halal romani si crestini practicanti. Inteleg ca dupa tine, crestinul practicant e ala care face cruci la greu si tine posturile cu strasnicie :D . Iti recomand cu caldura Noul Testament.

  • 21

    E o exagerare ceea ce spui, dar nu fără fundament real. Dar dacă ai fi găsit şi o altă instituţie aşa de veche precum Biserica şi care să fi supravieţuit sute de ani ai fi descoperit aceeaşi relaţie de “concubinaj” pentru simplul motiv că în societatea umană toate sistemele interacţionează. Dar cum doar statul şi Biserica sunt de când lumea, doar ele şi relaţia lor sare în ochi.
    Cât despre citatul de la sfârşit, situaţia expusă poate fi uşor înţeleasă într-o societatea 99,99% analfabetă, deci care-şi bazează practica religioasă pe fapte, nu pe vorbărie. Şi poate popa ăla papistăşescu era invidios că cine ştie ce babă chioară se poate nevoi mai mult ca el în ale credinţei.
    P.S. Am rezerve cu privire la “drojdia cea mai de jos din ţară”, fie şi pentru simplul motiv că fiecare sat îşi trimitea la popit un om destoinic din sat şi de familie bună (rurală, rustică, dar bună; era trimis de sat, nu de familia lui !) şi în plus ştia să citească şi să scrie, ceea ce-l scote mult peste zisa “drojdie”.
    P.P.S. Hai să reformulăm, că ideea în sine are ceva realist în ea, dar se devalorizează prin prezentarea (voit ?) răutăcioasă (eufemistic zis).

    Dănuţ
    2010-01-15 09:12:52 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 22

    @goco: Nu fă confuzie între religie şi civilizaţie ! Se pot influenţa în faza de formare a civilizaţiei şi reciproc ulterior, dar sunt diferite. Ortodoxia e religia ce a cotribuit la formarea civilizaţiei bizantine, catolicismul la cea occidentală, islamismul la cea arabă etc. Dar în ziua de azi doar civilizaţia occidentală mai trăieşte în faza ultimă (înainte de dezagregare), pe când celălalte au depăşit faza de maximă înflorire, fiind mai vechi. În plus civilizaţia occidentală s-a extins aproape în toată lumea aculturând zone ce înainte erau într-o altă arie de civilizaţie (inclusiv românii). Discuţia se poate lungi.
    Şi repet: religia interacţionează cu civilizaţia aproape doar în faza de formare, ca dovadă faptul că civilizaţia occidentală se extinde dincolo de lumea catolică (ba chiar a explodat în lumea protestantă, având vârful în America neoprotestantă), inclusiv în Asia care e acum în plin proces de aculturare (completă în Japonia şi în anii următori China) şi Africa (zonele mai modernizate). În plus sentimentul religios e extrem de redus în Europa occidentală.

    Dănuţ
    2010-01-15 09:27:53 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 23

    Felicitari pentru articol. Ai curaj omule ca spui adevarul. Gloatele te vor uri. Astept cu nerabdare urmatorul articol.

  • 24

    @turma de ignoranti medievali :

    “Toţi oamenii care gândesc sunt atei.” – Ernest Hemingway

    “Omul nu va fi liber până când ultimul rege va fi spânzurat cu intestinele ultimului preot.” – Denis Diderot

    “Toate religiile sunt întemeiate pe teama celor mulţi şi pe isteţimea câtorva.” – Stendhal

    “Religia s-a născut când primul ticălos l-a întâlnit pe primul prost.” – Voltaire

    FIU DENATURAT
    2010-01-15 09:36:53 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 25

    Domnilor, în primul rând trebuie să facem distincția între biserica-organizație și Biserica-religie. Autorul articolului le amestecă și adaugă o ură oarecum nejustificată, ură pe care o vedem la mulți români astăzi.
    Dacă ne gândim că așteptările de la biserica-organizație, și implicit de la preoții ei, sunt conforme cu ce spune Biserica-religie e clar de unde apare problema. Așteptările sunt de cele mai multe ori neconfirmate. E normal ca oamenii să fie atunci dezamăgiți, precum autorul articolului, și să combată cu furie biserica.
    Într-adevăr există preoți funcționari, adică popi, care fac mult rău și dezamăgesc. Cu toate acestea există și preoți adevărați care trebuie căutați, căci, nu-i așa, nimic bun nu e ușor de găsit în viață.

    Cât despre blamarea bisericii pentru problemele societății noastre, nu cred că e nevoie să comentez, e clar că nu prea ține.

    Închei prin a o contrazice pe Lucy: creștinismul nu e supermarket ca să-ți alegi ce vrei că orice merge. Nu prea pot coexista mai multe adevăruri. Asta nu înseamnă, bineînțeles, să desconsideri oamenii de altă religie. Povestea e lungă…

    Cristian
    2010-01-15 09:39:12 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    In Romania nu fuctioneaza Principiul Separarii Bisericii de Stat.

  • 27

    @Dănuţ: Nu stiu daca ne intelegem reciproc perfect, dar ajungem la aceeasi concluzie: ca ortodocsii o duc cel mai rau iar neoprotestantii o duc cel mai bine. Asta voiam sa zic: reforma in religie aduce in afara de asanare morala si bunastare materiala. Asa cum zici, in apus sentimentalismul religios e foarte scazut dar oamenii aia sunt mult mai morali, mai onesti, mai sinceri, si in ultima instanta mai toleranti decat manelistii ortodocsi. Crestinismul lor e in faptele lor, in felul de a fi de fiecare zi si in orice conjunctura. La ce bun sa ne laudam cu crestinismul nostru de 2000 de ani cand in fapte suntem mai rai decat toti paganii? Si reafirm ca asta se datoreaza in primul ran ortodoxiei asa cum este ea de fapt nu cum ar trebui sa fie.

  • 28

    Statul şi Biserica

    Marius Spiridon · 17 iulie 2004
    english

    Motivul care ne-a determinat să aşternem pe hârtie aceste rânduri nu este altul decât dorinţa de a expune într-un limbaj “secularizat” viziunea ortodoxă asupra relaţiei dintre stat şi biserică sau modul în care înţeleg ortodocşii să se raporteze la stat. Dat fiind spaţiul pe care îl avem la dispoziţie, este evident că numai precizarea contururilor generale ale acestei viziuni este posibilă.

    Trebuie spus de la bun început – pentru a evita orice confuzie – că ideile din acest studiu nu aparţin unui “spectator neangajat”, unui “observator neutru”, ci unui adept al ortodoxiei.

    1. Biserica

    Înainte de a trece la tratarea propriu-zisă a temei este absolut necesară clarificarea modului în care utilizăm termenii de “biserică” şi “stat”. Majoritatea studiilor publicate asupra relaţiei biserică-stat sunt aproape lipsite de orice valoare pentru că autorii lor se joacă efectiv cu cei doi termeni, rezultatul fiind meditaţii mai lungi sau mai scurte despre ceea ce cred ei că ar trebui să fie sau că este relaţia nu dintre biserică şi stat, ci dintre ceea ce îşi închipuie ei că ar fi “biserica”, respectiv “statul”.

    “Biserica – învaţă Sfântul Ioan Gură de Aur – este neamul omenesc mântuit în Hristos”. Prin “biserică” deci înţelegem pe toţi cei ce au aceeaşi credinţă (acelaşi set de valori) şi care se comportă sau acţionează într-un anumit fel. Creştinul poate fi recunoscut nu după haine, după mers sau după auto-caracterizare (“sunt creştin”) ci după modul în care acţionează sau se comportă.

    Din perspectiva temei noastre, trei sunt planurile relevante în care acţionează creştinul: planul dumnezeiesc (relaţia cu Sfânta Treime), planul bisericii (relaţia cu cei de aceeaşi credinţă) şi planul societăţii (relaţia cu oamenii din lume, cu cei din afara bisericii). Ultimele două planuri sunt cele care ne interesează aici în mod deosebit.

    Constrângerea fundamentală impusă acţiunii creştinului este dată de conceptul de dreptate. Nimic nu iubeşte creştinul mai mult decât lucrarea dreptăţii, aceasta fiind realitatea care îl uneşte cu Dumnezeu şi cu oamenii. Dreptatea (acţiunea dreaptă, justă) are două sensuri după Sfinţii Părinţi:

    a) “să nu iei dreptul altuia”, adică respectarea “cu sfinţenie” a proprietăţii (sens restrâns);

    b) “să lucrezi toată virtutea” (sensul larg).

    Deşi termenii de “etică” şi “morală” sunt consideraţi a fi sinonimi, vom face aici diferenţa între comportamentul (acţiunea) etic(ă) (sensul restrâns al dreptăţii) şi comportamentul moral (sensul larg al dreptăţii). Aceste două concepte sunt indispensabile pentru a înţelege viziunea creştină despe societate.

    Biserica pentru creştin este prin excelenţă spaţiul relaţiilor sau acţiunilor morale, spaţiul în care se lucrează “toată virtutea”. Biserica este şi a fost întotdeauna o uşă deschisă pentru toţi cu condiţia să lucreze virtutea. Biserica este laboratorul în care omul lucrează dobândirea nemuririi. “Dumnezeu s-a făcut om – spune Sfântul Atanasie – pentru ca omul să se îndumnezeiască”. Biserica a căutat întotdeauna să păstreze deschise cele două căi, să păstreze, altfel spus, intactă posibilitatea îndumnezeirii omului. Ereziile nu sunt altceva decât anularea legăturii mântuitoare cu Sfânta Treime şi a legăturilor cu semenii prin blocarea (mai întâi intelectuală şi apoi la nivelul acţiunii) a uneia din cele două căi. Atât despre relaţiile (morale) din cadrul bisericii.

    La fel de importantă însă este şi acţiunea creştinului în societate. Lucrurile aici sunt mai complicate şi tratamentul trebuie făcut cu mult discernământ. Trei sunt după noi problemele principale şi asupra lor ne vom concentra pe scurt în cele ce urmează.

    1) Problema extinderii bisericii în societate. Este evident că în afara bisericii nu pot exista decât relaţii violente sau relaţii etice. Extinderea bisericii echivalează cu transformarea acestor relaţii în relaţii morale. Întrebarea care se pune este: este permisă angajarea în relaţii violente pentru promovarea acestui scop? “Scopul scuză mijoacele”; Marele Inchizitor dostoievskian este sau nu un adevărat creştin?

    Creştinul îşi iubeşte semenii, dar în acelaşi timp înţelege că acela care nu e în Hristos e în moarte. Din această iubire şi din această înţelegere a naturii lucrurilor derivă vocaţia universală a bisericii, dorinţa ei ca toţi să ajungă la aceeaşi credinţă care să-i determine să lucreze virtutea, să-i transforme în oameni cu comportament moral. “Aş dori ca toţi oamenii să fie ca mine”, spune Apostolul. De aceea pretutindeni creştinii Îl propovăduiesc pe Hristos celor din afară, fie explicit (prin discurs sau scrieri), fie implicit (prin felul în care se comportă, dovadă a credinţei lor).

    Trăsătura fundamentală – şi de accentuat, mai cu seamă astăzi – a propovăduirii şi acţiunii creştine în lume este non-violenţa. Iubirea, practicarea virtuţilor presupun libertatea. Relaţia de iubire cu Dumnezeu şi cu oamenii este prea frumoasă şi are prea multe de oferit pentru a fi nevoie de violenţă. Biserica nu cheamă în ea (adică în Hristos) decât pe aceia care au părerea cuvenită despre măreţia darurilor lui Dumnezeu. Părinţii aseamănă încercarea de a transforma (converti) pe cineva prin violenţă cu încercarea de a pleca un pom cu vârful spre pământ: când violenţa încetează, pomul (omul) revine la poziţia iniţială; când violenţa este prea mare, se rupe!

    2) Atitudinea creştinului faţă de relaţiile violente în care se angajează cei din afara bisericii. Dacă extinderea bisericii se face prin duhul sfatului şi prin exemplul personal, comportamentul creştinului se schimbă radical atunci când relaţiile dintre oamenii din societatea în care trăieşte nu mai satisfac nici criteriul minim al eticii. Creştinul trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a împiedica acţiunile violente îndreptate împotriva persoanei şi proprietăţii aproapelui, iar în cazul în care efortul său ar fi inutil din cauza forţei agresorului trebuie să-şi afirme explicit poziţia de dezaprobare prin orice mijloace.

    3) Când violenţa este exercitată asupra sa şi a avutului său, atitudinea creştină este aceea de suportare a nedreptăţii; el are însă dreptul de a se împotrivi.

    Trăsăturile acţiunii creştine în societate pe care le-am identificat mai sus sunt derivate din două surse:

    - din Scriptură şi din operele Sfinţilor Părinţi;

    - din modul în care s-au comportat creştinii în istorie.

    E necesar să precizăm acest lucru pentru că situaţia în lumea ortodoxă e de aşa natură că se confundă învăţătura bisericii cu ce are fiecare în cap, cu ce a auzit el la televizor sau cu ce a auzit acasă de la mama cu patru clase sau de la bunica analfabetă. În afara unei cunoaşteri aprofundate (directe sau indirecte, prin preot) a surselor menţionate nu există posibilitate de discuţie serioasă despre ortodocşi şi ortodoxie.

    2. Statul

    Termenul “stat” are două sensuri fundamentale, care nu trebuie confundate: primul este acela de “guvern”, “aparat guvernamental”, “sector public”; al doilea este sinonim cu întreaga societate. Statul ca “acţiune guvernamentală” apare în titlul acestui eseu.

    Aşa cum am văzut la punctul precedent, criteriul fundamental după care recunoaştem un anumit lucru, acel “ceva” care îi manifestă natura, este modul în care se comportă sau acţionează, tipul de relaţie în care se angajează. În afara relaţiei nu există nici un fel de societate sau grup, ci doar indivizi izolaţi.

    Ce este atunci guvernul, puterea publică? Nici clădirea în care lucrează şi nici hainele pe care le poartă o persoană nu ne dau marca distinctivă a apartenenţei ei la structurile puterii. “Guvernul” este un grup de oameni dintre cei ce trăiesc pe un anumit teritoriu, grup care beneficiază de următoarele privilegii (monopoluri sau drepturi exclusive):

    a) privilegiul de a impozita. Statul îşi derivă veniturile din sumele cedate de producătorii privaţi obligatoriu, în caz contrar ei fiind deposedaţi în mod violent de acele resurse. Se poate replica aici că unii nu plătesc impozitele din obligaţie, ci în mod voluntar, “pentru că sunt conştienţi că aşa trebuie”. Cinste lor! Numai că acest lucru nu transformă statul într-o organizaţie voluntară, aşa cum este biserica. Adepţii teoriei “voluntariste” a guvernului ar trebui să reflecteze la aceste două probleme: 1. oare câte persoane ar mai plăti respectivele sume dacă ar fi doar rugate (fără a mai fi vizitate de poliţie sau de Garda Financiară)? şi 2. ce împiedică statul să se transforme într-o organizaţie voluntară, colectând doar banii cedaţi de bună voie de producătorii privaţi?

    b) privilegiul de a reglementa. Statul are puterea de a hotărî în mod arbitrar tot felul de constrângeri asupra acţiunilor non-violente ale oamenilor. Din nou, acestea nu sunt recomandări, ci ordine a căror respectare este garantată în ultimă instanţă prin apelul la violenţă.

    Ar fi necesară aici o observaţie. Generaţia actuală este considerată a fi una din cele mai non-conformiste din câte au trăit în istorie; fiecare vrea – cel puţin aşa se afirmă – să-şi trăiască viaţa aşa cum consideră de cuviinţă. Dogmele “învechite”, poruncile arbitrare, “predicile moralizatoare”, “prostii” precum postul, rugăciunea, milostenia trebuie să dispară în această epocă a libertăţii absolute. S-ar părea, într-adevăr, că trăim o epocă înălţătoare, că niciodată nu a mai existat pe pământ o asemenea dragoste de libertate. Dar iată că aceia care etichetează drept absurde dogmele (fără a le cunoaşte, desigur, conţinutul sau rostul) nu au nimic de spus când impozitele sar de la 10% la 40 sau 60% (li se confiscă efectiv cea mai mare parte din muncă, lăsând la o parte faptul că sunt obligaţi să le plătească), când sunt obligaţi să meargă la şcoală un număr de ani (deşi pe cei mai mulţi nu-i interesează decât alfabetul şi operaţiile aritmetice elementare), obligaţi să meargă 6 luni sau 1 an în armată, obligaţi să nu cumpere decât maxim 0,1% din acţiunile S.I.F, când li se interzice să cumpere maşini străine sau aproape orice bun produs în străinătate, când – într-un cuvânt – li se impune drept bine suprem nechezolul, salamul cu soia, ţigările Carpaţi şi închinarea la un cizmar analfabet sau la un preşedinte de colhoz cam de aceeaşi statură intelectuală. “Dogmele”, predicile şi biserica ştiu respectul faţă de persoană şi lasă acesteia un spaţiu al libertăţii (poţi alege oricând să rămâi în afara lor), statul modern şi legile sale, nu.

    c) privilegiul constrângerii. Colectarea impozitelor şi aplicarea reglementărilor sunt asigurate prin recurgerea la constrângere; în plus, fiecare cetăţean este obligat să plătească guvernului pentru serviciile de securitate pe care acesta i le oferă (protecţie faţă de agresori din interior sau din exterior). Nimănui nu-i este permis să se adreseze altui producător de asemenea servicii – de exemplu, alt guvern.

    Statul desemnează teritoriul asupra căruia se extinde activitatea unui guvern (cele trei privilegii). Prin urmare, orice stat în acest sens cuprinde două tipuri extrem de diferite de relaţii: cele guvernamentale şi cele ce alcătuiesc societatea (voluntare, non-violente). Ar fi de dorit ca aceia care discută despre stat să spună limpede ce au în minte când folosesc acest termen şi să nu treacă de la un sens la altul pe parcursul discuţiei.

    3. Biserica şi statul

    Două aspecte trebuie examinate: primul ţine de sprijinul pe care statul îl poate oferi bisericii, al doilea de atitudinea bisericii faţă de anumite activităţi ale statului.

    Sprijinul statului

    În lumea aceasta biserica se confruntă şi ea cu o serie de probleme: are nevoie de resurse pentru întreţinerea preoţilor, a călugărilor, a locaşurilor de cult, are nevoie de resurse pentru ajutorarea celor în nevoie, are de făcut faţă continuu unor provocări dogmatice, provocări ce apar atât din interior cât şi din exterior şi care necesită o continuă precizare a învăţăturii sale, doreşte şi ea să-şi răspândească învăţătura şi să dobândească noi credincioşi.

    Atunci când se discută despre separarea sau nu a statului de biserică, ceea ce se are în vedere este de fapt modalitatea concretă de a rezolva toate aceste probleme. Nu există însă decât două modalităţi de rezolvare: una care presupune strângerea resurselor necesare din contribuţiile voluntare ale credincioşilor (iar pentru milostenie – ajutorarea săracilor – pot fi acceptate şi fonduri de la persoane din afara bisericii) şi precizarea învăţăturii exclusiv în interiorul bisericii, ceea ce implică în mod evident o separare totală a bisericii de stat; şi o alta în care statul este acela care furnizează cel puţin în parte resursele şi este prezent în discuţiile dogmatice.

    Poziţia tradiţiei intelectuale a bisericii, spre marea dezamăgire a adversarilor separării, este limpede în această privinţă: biserica şi statul trebuie să existe separat, în sensul că biserica nu acceptă nici un sprijin din partea acestuia. Nădejdea bisericii este Hristos, nu statul.

    Este suficient să amintim, din miile de exemple care se pot aduce în sprijinul afirmaţiei făcute, doar modul în care a început şi s-a răspândit propovăduirea creştină: totul porneşte din sânul societăţii, în mod voluntar, şi se răspândeşte exclusiv prin convingere. “Mergând, propovăduiţi” spune Hristos celor doisprezece (Matei 10,7). “Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieşind din casa sau din cetatea aceea…” (id., 10,14).”Iată, Eu vă trimit pe voi ca pe nişte oi în mijlocul lupilor” (10, 16). Cât despre ajutorul material necesar creştinilor e suficient cuvântul Sf. Ioan Gură de Aur: “Iar răsplata unei astfel de vieţi (virtuoase- n.n.) nu e nici statui în parcuri, nici cununi de lauri, nici întreţinere pe seama statului, ci viaţa veşnică”. (Omilia I la Matei). Sf. Ioan Damaschin ar trebui recitit (împreună cu Pavel, Maxim, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama ş.a.) pentru a vedea cam ce cred ortodocşii despre amestecul statului în stabilirea dogmelor dreptei credinţe; de multe ori blândeţea e lăsată cu totul de o parte.

    Pentru înţelegerea atitudinii ortodoxe este crucial să înţelegem că guvernul nu poate sprijini un grup din societate decât 1) transferându-i o parte din impozite sau/şi 2) emiţând reglementări în favoarea lui. Ambele modalităţi de a acţiona în favoarea respectivului grup implică utilizarea constrângerii, principiu opus libertăţii şi voluntarismului ortodox. Dacă sunt corecte concluziile noastre, atunci ideile de “biserică de stat” şi de “stat creştin” trebuie respinse, ele încercând să reunească realităţi incompatibile din punct de vedere al acţiunii.

    Într-un limbaj mai simplu, respingerea fuziunii cu statul nu înseamnă altceva decât că ortodocşii nu au de gând să-şi construiască biserici şi să plătească preoţii din banii şi eforturile catolicilor sau protestanţilor, nici nu cred că adevărurile lor sunt atât de slabe încât să nu poată fi susţinute în faţa oricăror alte religii sau confesiuni şi că e nevoie de decretele statului pentru a menţine ortodoxia într-un anumit spaţiu. Separarea bisericii de stat nu e decât recunoaşterea faptului că iubirea şi frumuseţea nu pot fi nici decretate, nici subvenţionate.

    În ceea ce priveşte relaţia istorică a statului cu Biserica e bine să se ştie că foarte puţini sfinţi au fost scutiţi de neplăceri. Una din marile legende ale timpului nostru este aceea că ortodoxia este obedientă faţă de putere. Nu putem răspunde la aceasta decât arătând că Pavel a fost decapitat în Roma, Petru a fost răstignit tot acolo, Sf. Atanasie a fost alungat de cinci ori din scaunul de episcop şi şi-a petrecut viaţa mai mult în exil, Sf. Ioan Gură de Aur s-a sfârşit tot în exil după ce a fost depus din scaun, Sf. Maxim i s-au tăiat mâna dreaptă şi limba la 82 de ani, sf. Ioan Damaschin a vieţuit în alt teritoriu tot de teama puterii (iconoclaste de această dată), Sf. Teodor Studitul a fost arestat o perioadă îndelungată, Sf. Grigorie Palama a cunoscut şi el închisoarea. La noi, de curând, două personalităţi ale ortodoxiei – părintele Stăniloae şi părintele Galeriu – au trecut prin închisori. Toată istoria ortodoxiei este o luptă continuă pentru păstrarea cu orice preţ a curăţeniei credinţei şi vieţuirii.
    Sursa articolului: mises.ro/301/#c../

  • 29

    Statul ar trebui să fie laic. E o aberaţie să plăteşti salarii de stat preoţilor. Statul plăteşte şi răsplăteşte un serviciu public? Faptul preoţii se roagă pentru binele cetăţenilor şi al Statului? Banii pentru traiul preoţilor ar trebui să vină direct de la credincioşii lor. Asta ar fi adevărata măsură a credinţei. Câţi preoţi ar rămâne ”în sistem” dacă traiul le-ar fi modest? La noi, Biserica e tratată ca o instituţie, cu drepturi egale, ba chiar ”mai egale” decât Sănătatea, Poliţia, Educaţia. Anul trecut, salariile preoţilor au crescut. Ale profesorilor, nu. Cutează Preşedintele ţării, Guvernul, Parlamentul să vorbească despre disponibilizări, reduceri de salarii sau de evaziune fiscală atunci când vine vorba despre Biserică? :) România e un stat creştin, ortodox, dar o ducem mai prost decât alte ţări europene care nu împroaşcă cu fonduri spre Biserică. Poate preoţii noştri nu se roagă destul de intens… Poate nu ne ajutăm destul singuri, ci aşteptăm să ne ajute Cel de Sus… Poate că mila lui Dumnezeu nu poate fi cumpărată cu favoruri către slujbaşii Lui îmbuibaţi, care fac avere în numele credinţei… Sunt curios ce s-ar întâmpla dacă Prea Fericitul ar candida la Preşedinţia ţării. Ne-ar merge mai bine? E de muncit. Dumnezeu nu ia mită.

    c.ghevara
    2010-01-15 10:44:37 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 30

    Inapoierea romaneasca nu este cauzata in nici un fel de ortodoxie. Un contra-exemplu clar este ca Albania (tara ne-ortodoxa si nici macar crestina in mod oficial) este cel putin la fel de inapoiata ca si Romania.

    Motivul inapoierii Romaniei din punct de vedere economic (si cu anumite consecinte culturale – in materie de literatura) este cauzata clar de cristalizarea tirzie a statului (atit a statelor feudale cit si a statului modern) si de efectele SECOLELOR de dominatie straina (jnclusiv ale razboaielor de aparare sau de revoltele domnilor romani).

    Aveti in vedere ca in secolul 6 de ex se poate vorbi de un stat franc cu o anumita continuitate pina in ziua de azi (dupa goti in ansamblu nu au mai fost invazii ale unor popoare migratoare in vestul europei spre deosebire de sud estul europei unde migratiile – citeste razboaie – au continuat chiar pina in secolul 14).

    In alta ordine de idei, sa te iei de crestinism (ortodoxie) este o dovada de cel putin snobism spiritual daca nu de nesimtire crasa (lipsa de elementar respect pentru credinta adevarata a neamului romaneasc).

    In ultimul rind, de ce ar trebui sa ne “adecvam” cu europa din punct de vedere spiritual ca sa “traim bine”? Cei 30 de arginti iti spun ceva? Cum sa tradezi 1800 de ani de catolicism ortodox si pentru ce? (de parca ar putea exista vreun motiv pentru asa ceva).

    cheers!

    P.S.: LOL @ comentariul calugarului bolognez! ride ciob de oala sparta – papalitatea se considera infailibila dragule si totusi din cite stiu eu Ignacio de Loyola si alti umanisti nu au profesat la Calarasi ci parca prin alte parti si sub auspiciile altor religii. (poate ar trebui sa ne adecvam si noi cu niste razboaie religioase de 200 de ani ca in vestul civilizat si “progresist”).

  • 31

    Articolul-postare nu are nici o logica. Ar fi si ciudat ca cineva sa poata demonstra ceva de anvergura subiectului asumat in cateva randuri pline de ceva pe care unii se incapataneaza sa le numeasca metafore.
    Textul este compus din doua parti fara nici o legatura intre ele, prima parte despre firea romaneasca si a doua parte despre relatia dintre BOR si Statul roman. Amandoua partile sunt tratate cu usurinta si superficial, dar cu glazura de stil. Singura idee care se desprinde si care leaga totusi unitar articolul este frustrarea autorului ca de fapt el nu intelege nimic. Si atunci arunca si el cu noroi acolo unde ii vede pe altii.
    Cica o fi bine.

    P.S.
    … si sa stiti ca INVIDIA NU E BUNA! Dar e OK sa salvam pianele

    TitusL
    2010-01-15 11:07:01 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 32

    nu intotdeauna gaselnitele socante au si efect, astfel spus dezamagirea ca inaltele fete bisericesti au uitat ca trebuie sa faca apostolat crestin si fac aproape dintotdeauna politica celui ce este la conducere pentru foarte multi romani nu mai este un secret…azi puteti da exemplu ca Prea Fericitul sau un simplu preot merg in centre de dezintoxicare pentru toxicomani sau in azile de batrini sau in sate sarace cu 90% din locuitori alcoolici?…dar putem da exemple de preoti magi care deschid Psaltirea sa spuna viitorul la fel ca o chivuta, de preoti alcoolici, afaceristi…unde este preotul-dascal formator de constiinte, apostolul crestin ce-si pazeste turma cu frica Lui Dumnezeu?si toate aceste ar trebui sa fie preocuparile Prea Fericitului, coborind in mijlocul narodului nu trimitind un sobor de preoti sa faca festanie la niste javre politice si dupa…un chiolhan pe cinste!eu sunt crestina ortodoxa pentru ca am credinta in ISUS si ca romanca crestinismul ortodox ma reprezinta pentru ca asa cum sunt evidente tarele unei decaderi in credinta ortodoxa, tot asa am argumente de trairi curate intru credinta in ISUS…ca statul ajuta biserica, ca se va construi catedrala neamului? de ce nu? eu vreau sa vad cind biserica ortoxa romana isi va recupera oaia ratacita….cind de la Patriarh la preotul x vor fi adevarati apostoli in numele Lui ISUS

  • 33

    exemplul de moralitate dat de BOR este sub orice critica. este celebru preotul din Prahova pedepsit pentru ca a facut o casa de copii unde ingrijea 80 de copii abandonati sau orfani. dadea exemplu prost. oameni simpli sunt revoltati ca preotii de la tara hranesc animalele din ograda proprie cu colaci si alte produse de la pomeni in loc sa le dea la cei care mor de foame. cati copii ai caror parinti sunt pelcati la munca in strainatate sunt ajutati de preotii ortodocsi? cum se ocupa acestia de prevenirea abandonului scolar?

    este celebra replica unui inalt demnitar al BOR: Biserica nu are datoria sa-i ajute pe cei care nu se chivernisesc singuri!

    scoateti din buget salariile preotilor si dati-le la casele de copii si batrani. oricum acesti bani sunt un mizilic fata de cat castiga la parastase, pomeni, nunti, botezuri si inmormantari.

    Andrei
    2010-01-15 11:27:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 34

    @Andrei

    “Biserica nu are datoria sa-i ajute pe cei care nu se chivernisesc singuri!”

    Iar aia care se chivernisesc singuri au obligatia sa dea bani la BOR… pentru ca e vorba de banii de la buget! :)

  • 35

    iti recomand sa citesti ORTODOXIA MIORIŢICĂ de Romeo-Valentin MUSCĂ… pentru a cunoaste logica…

  • 36

    @TitusL:

    iti recomand sa citesti ORTODOXIA MIORIŢICĂ de Romeo-Valentin MUSCĂ… pentru a cunoaste logica…

  • 37

    Primăvara lui ‘90 a adus teologiei româneşti multe
    nenorociri. Biserica a reintrat sub tutela statului, după
    câteva luni de independenţă şi, culmea, printre ierarhii
    proaspăt numiţi constatăm că, în realitate, nu noi i-am
    ales, ci ei erau eşalonul secund, pregătit de fosta
    Securitate pentru a lua locul generaţiei postelniculuitudor,
    alias nestorvornicescu. Noii ierarhi, croiţi după tiparul
    «noii clase conducătoare» (M.G.) sunt buni diplomaţi,
    amabili cu presa şi plini de zâmbre. Înfiinţându-se Banca
    Internaţională a Religiilor, în 1991, descopeream în
    fruntea acesteia pe fostul consul român din Franţa, pe vremea când statul român încerca să ia cu forţa Biserica
    românească din Paris, pe la începutul deceniului şapte.
    Numele său, Ion Popescu. Omul serviciilor fusese şi pe la
    Culte şi era în mare cinste printre ierarhi, doar el îi
    trimisese pe unii dintre actualii conducători ai Bisericii la
    «studii» şi pe alţii în «voiaje ecumenico-diplomatice».
    Chiar cei care reprezintă astăzi BOR în posturi internaţionale
    la Geneva sau Château de Bossey au plecat cu
    voia şi semnătura ofiţerului acoperit Ion Popescu.
    Cuvântarea ţinută de Ion Popescu în Aula Facultăţii de
    Teologie din strada Sfânta Ecaterina nr. 2, alături de
    majoritatea conducătorilor cultelor din România, cu
    ocazia înfiinţării acestei Bănci, a fost cea mai realistă
    confesiune a unui securist despre relaţia Stat-Biserică în
    timpul fostului şi noului regim. Falimentul acestei bănci,
    câţiva ani mai târziu, a fost unul programat. A luat vreo
    poziţie oficială Biserica Naţională în chestiunea falimentului
    acestei bănci, ţinând cont de faptul că, spiritual,
    Biserica o patrona şi mulţi creştini şi-au depus economiile,
    crezând în onestitatea Bisericii?

  • 38

    mai sus am dat un exemplu a relatiei Stat-Biserică, cum s-au ajutat…

  • 39

    @FIU DENATURAT: citezi declaratii ale unor masoni ( care sunt oponentii crestinismului, inchinandu-se lui lucifer). Madame Blavatsky :„ In antichitate si realitate, lucifer sau luciferus, este numele unei entitati angelice ce stapaneste absolut peste lumina adevarului si peste lumina zilei.„
    „ lucifer este lumina divina si terestra , „ spirit sfant „ si „ satan „ in acelasi timp „ , Manly Palmer Hall ( 1901 – 1990 ), gradul 33, mason, ritul scotian . In 1934, Hall fondeaza Philosophical Research Society
    In cartea „The Lost Keys of Freemasonry „, pag. 48, a scris:
    „Masonul descopera ca energiile vazute ale lui lucifer sunt in mainile sale„
    Albert Pike ( 1809 – 1891 ), mason, gradul 33 ritul scotian ( rit pe care de fapt el l-a transformat dintr-o societate minuscula , la influenta enorma pe care o stim astazi ) a formulat dogma divinităţii lui lucifer în “Morals and Dogma” :
    ” Lucifer, Zeul Luminii, lupta împotriva lui Adonai, Zeul Bibliei; da, Lucifer e Dumnezeu “
    „ Lucifer este purtătorul luminii. Nume straniu şi misterios al celui ce este Spiritul întunericului! Lucifer, fiul dimineţii! Este cel care aduce lumina şi în toată splendoarea sa intolerabilă orbeşte pe cei slabi sau sufletele egoiste. „
    Doamne, iarta-ma ca am citat asemenea erezii!!!
    asa ca, e un mod f subiectiv de a replica. dar , de ce nu-i citezi pe unii dintre cei mai mari savanti ai lumii ( pasteur, lord kelvin,kepler, boyle, newton, faraday, morse, maxwell, lister, fleming, simpson, lister,dar si romanii: n paulescu, m eliade, p tutea, caragiale, c noica, etc), care au crezut in Dumnezeu si si-au marturisit deschis credinta ( “cred numai si numai in slujirea lui Hristos”- kepler).

    danutza
    2010-01-15 13:55:43 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 40

    @Ionut: ce inseamna catolicism ortodox????

    danutza
    2010-01-15 13:58:14 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 41

    @libertarian: BRAVO! felicitari pt comentariu!
    daca am respecta invatatura crestina ( sa iti iubesti aproapele ca pe tine insuti, sa nu minti, sa nu furi, sa nu fi invidios, sa nu fi desfranat, sa nu omori sa fii milostiv etc), cu siguranta am trai mult mai bine.si…invidia NU e buna ( apropo de invatatura crestina). schimbati mesajul asta cu potential subliminal!!!! ( asta, daca vreti respect!)

  • 42

    @goco: faptul ca ei sunt mai civilizati ca noi nu se datoreaza pfaptului ca sunt protestanti sau, invers, ca suntem mai inapoiati ca occidentul, strict din pct de vedere material, nu se datoreaza ortodoxiei, ci produsului masoneriei: comunismul, amestecat cu ghinionul de a fi in calea diverselor popoare razboinice si, un nr important de ani, sub dominatie otomana. adica, suntem balcanici. RENUNTATI LA TAMPENIA CU INVIDIA!!!!

  • 43

    @danutza:
    @FIU DENATURAT:
    nu vreti voi sa va duceti sa discutati intr-un parc. poate citim maine pe vox: “danutza si cu luciferu au… extaziat poporu’!!” :) ) :) ) :) ) nu trageti in piane!!!

    liberal
    2010-01-15 14:11:03 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 44

    @zizou: nu este de vină masoneria, nu este de vină comunismul, nu sunt de vină turcii, nici ruşii, nici ungurii. Nu e decât vina noastră că suntem dispuşi să acceptăm civilizaţia occidentală cu totul. Credem că putem să devenim “vestici” fără să ne reformăm instituţiile şi moravurile.

    @Paul Vîrvea: ar fi interesant un articol despre “intelectualii” români de astăzi (Patapievici, Pleşu, Liiceanu, etc) şi ortodoxismul lor fanatico-retrograd. Cel puţin Patapievici ştiu că a scris o groază de prostii împotriva decadentului occident, care cică nu ar trebui luat ca model.

    Bogdan
    2010-01-15 14:35:57 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 45

    Multumesc autorului ptr articol. Demult trebuia pusa problema aceasta in discutie.. Biserica,care se baga in politica, nu este biserica lui IIsus Hristos, deci nu este o biserica crestina. Statul este condus de politicienii, care cauta cu orice pret sa atraga biserica de partea lor in cistigarea alegerilor. Daca biserica nu s-ar implica,ar fi o biserica divina, dar unde, ca banul este ochiul dracului.

  • 46

    @ danutza: catolic inseamna general acceptat in materie de credinta ( vine de la perceptele Conciliului de la Calcedon – crezul catolic) ; ortodox – nu e nevoie sa mai detaliez; in cazul in care nu stiai, biserica ortodoxa este catolica (recunoaste drept adevarat crezul de la Calcedon (sinodul de la Clacedon). Pretentia bisericii romane (Papalitatea) de a fi “Catolica” este falsa de cind cu adaugarea lui “Filioque” in Crez. Papalitatea se prezinta in mod fals ca fiind catolica, momentan fiind un anacronism (biserica Romaei a fost catolica pina la marea schisma; dupa schisma biserica Romei s-a transformat intr-o erezie si a pierdut caraterul catolic.

    Precizarea mea in legatura cu crestinismul catolic ortodox se bazeaza pe ce am scris mai sus.

    Cheers!

  • 47

    @goco: Nu m-ai înţeles şi (nu sunt nici ironic, nici reutăcios, nici dispreţuitor !!!!) nu cunoşti prea multe despre civilizaţii. Sunt pur şi simplu lucruri diferite. La o adică poţi intrepreta catolicismul ca fiind fază de trecere (Civilizaţională) între creştinismul primar (ortodoxia) şi neoprotestantism care nu prea mai are multe în comun cu varianta originaRă a creştinismului (afară de izvorul teoretic comun), deci este practic altă religie. Iar a discuta despre superioritatea unei religii faţă de alta nu e cazul (nu aici). Noi nu suntem mai înapoiaţi decât occidentalii pentru că suntem ortodocşi, ci pentru că am adoptat civilizaţia de tip occidental mai târziu (sf. sec. 18 – sec. 19). Din punctul ăsta de vedere sunt ţări care au ca ţintă tot o societate de tip vestic, dar n-au atins-so încă pentru că s-au aculturat prea târziu (America de Sud, China, Africa, multe satae din Asia, India – la unele din ele rezistenţa e maximă, de ex. unele state musulkmane, unde amintirea vechii civilizaţii apuse e prea puternică şi contrastantă cu valorile pe care noi le afişăm). De citit scrierile lui Neagu Djuvara pe tema asta. Are un stil facil, dar profund şi explicit.
    P.S. Sunt ortodox şi chiar m-am simţit lezat de expresia “manelist ortodox.”

    Dănuţ
    2010-01-15 20:57:16 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 48

    excelent articol, la fel ca precedentele de altfel.
    Metafora din titlu nu putea fi mai potrivita pentru relatia dintre BOR si Statul Roman. Cu singura adaugire ca, recent, concubinajul pare a fi fost oficializat, parind mai degraba o casatorie.
    Copiii pot solicita divortul?

  • 49

    @libertarian:f bun comentariu. pacat ca nu are cine sa-l inteleaga pe blogul asta….de manelisti frustrati si atei…

  • 50

    @ionut: multumesc!!

    danutza
    2010-01-15 22:48:15 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 51

    @sorin: ai mare dreptate! e f superficial si,pe alocuri, confuz in exprimare. nu stiu ce fel de ziarist e, dar cred ca, ori a terminat stefan gheorghiu cu brio, ori vreo facultate particulara la ff.ori…atata poate si e ruda cu patronul….am o intrebare: de ce trebuie sa salvam pianele?nu ca nu as fi de acord, dar nu stiu de cine????

  • 52

    La 1 mai 1776, sub conducerea lui Mayer Amschel Rothschild (in traducere SCUTUL ROSU – inainte chemandu-l Mayer Amschel Bauer, dar si-a schimbat numele in mod special pentru ce avea in plan sa faca) si cu sprijinul altor familii de evrei germani bogati, Weishaupt fondeaza in secret societatea “Vechii cautatori de lumina din Bavaria”, care va deveni mai cunoscuta sub denumirea “Ordinul Iluminatilor”. Weishaupt a sustinut ca numele provenea din vechi scrieri si insemna “cei care detin lumina”.

    Primul profet al “Ordinului”, cel care intocmise o doctrina de la care mai tarziu s-au inspirat alte societati secrete influente – “Carbonarii” lui Giuseppe Mazzini, “Liga Dreptilor” lui Karl Marx sau “Decembristii” lui Cernisevski – a fost Adam Weishaupt, din acest punct de vedere poate cel mai influent om al secolului XIX. Iata doctrina lui, Novus Ordo Seclorum, adica Noua ordine Mondiala ( dorinta seculara a masoneriei):

    1) Abolirea monarhiei;

    2) Abolirea proprietatii private;

    3) Abolirea mostenitorilor;

    4) Abolirea patriotismului;

    5) Abolirea familiei (a casniciei si instruirea in comun a copiilor);

    6) Abolirea tuturor religiilor
    Credeti ca mai au mult? eu zic ca le reuseste de minune!!!

  • 53

    baiete, ai nevoie urgent de niste cursuri de limba romana, combinate cu cursuri care sa iti explice ca a gandi nu e chiar dureros cum cred multi, de un dictionar de cultura generala si…de o vizita urgenta la psiholog. prietenii stiu de ce…!!!!

    dr andrei
    2010-01-15 23:19:06 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 54

    comentariul se refera, desigur, la autorul articolului .

    dr andrei
    2010-01-15 23:21:11 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 55

    @remy: daca ai deschide ochii, ai putea sa vezi! de ce judeci cand nu stii despre ce e vorba? de ce nu iei drept model marii duhovnici ai ortodoxiei sau sfintii care , de multe ori, au murit martireste. sau sfintii inchisorilor comuniste,care au murit pt credinta ortodoxa…si..pt libertatea noastra.fa efortul si informeaza-te inainte de a face acuzatii. preotii sunt oameni si pot gresi. de judecat ne va judeca pe toti IIsus, El si numai El are dreptul sa judece!

  • 56

    Bertrand Russell, “Impactul Ştiinţei În Societate„: “În mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducători şi conduşi vor creşte până când vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de negândită ca şi o insurecţie organizată a oilor împotriva practicii de a mânca carne de oaie. “

    “Dieta, injecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vârstă foarte timpurie să producă acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologic.“
    Russel e un mason celebru…

    casco ochii!
    2010-01-15 23:47:29 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 57

    pt toti asa zisii atotstiutori, sceptici si atei: Bertrand Russell, 1953:

    “Cred ca subiectul cel mai important (politic) este psihologia maselor… Vom arata ca familia împiedica dezvoltarea individului… Desi acestea vor fi studiate în sistemul de educatie, ele vor fi aservite obiectivelor clasei guvernante… Populatia nu va cunoaste felul în care i se inoculeaza convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generatii de oameni în acest fel va putea sa controleze întreaga populatie în mod eficient si sigur, fara a fi nevoie de armate sau politie… Propaganda educationala, cu ajutorul guvernului, va putea sa obtina rezultate într-o singura generatie.
    Exista însa doua puternice forte care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealalta este patriotismul… O societate stiintifica nu poate fi stabila decât sub conducerea unui guvern mondial.“

    tot eu
    2010-01-15 23:49:39 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 58

    D-le Paul Vîrvea ,milioane de felicitari.Danutza si sila sigur sunt blonde ORIGINALE.

  • 59

    Mai eruditule de autor, tu dai exemplu zisele unui papistas ? A lui credinta e dreapta, nu ? Dar faptul ca papa lor se considera Isus in persoana, asta nu pui la indoiala ? Chipurile, el n-ar fi numai succesorul lui Petru si Pavel, ci si al lui Isus. Asta o poti oricand invata la Istorie – se pare ca esti zero la materia asta, altfel ai fi invatat ca poporul din care te tragi si pe care-l improsti cu rahat are o istorie autentica, fie ca-ti place fie ca nu. Eu te-as intreba acum, teza asta ai redactat-o la indemnul cui ? Ceva personal de rezolvat cu constiinta ta nationala ? Pe tine te-a fatat un poponar de la Bruxelles, sau ma-ta, o romanca crestina ? Care-i originea frustrarii tale ? Doar sa ai tendinte sexuale refulate, altfel nu prea tine in picioare… dar te poti elibera de astea si intr-un fel specific, fara a murdari traditia si credinta poporului care te-a crescut. Natarau mic !

    civis rumanum sum
    2010-01-16 13:08:27 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 60

    Multumesc instigatorului pentru partida de râs !
    Cred ca unii n-au primit destule cãdelnite in cap cand erau mici ca sa inteleaga mai usor metaforele :)
    Altii au primit prea multe (sau i-a leganat muma lor prea aproape de perete) si dau cu ad hominem cât ii tine gura si tastatura.
    Si putin on-topic: cred ca totusi e un topic despre ortodoxia in România, nu despre catolicism; asta ar fi alta poveste: “cu papa la psihiatru”.

    Preafericitul
    2010-01-18 21:26:54 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 61

    danutza, nu scrie la sfanta scriptura sa nu iei in desert limba romana si sa-ti scrii numele exact cum apare in tidula (cu ocazia primei tale partide de scuba diving) si nu cum ti-a soptit Necinstitu in casca?
    in alta ordine de idei,as fi redundant daca ti-as enumera toate atrocitatile comise in numele religiei,de la macelurile sfinte eufemistic numite cruciade si pana la teroarea inchizitiei,mai ales pentru ca te presimt nerabdatoare pe sub invelisul diafan de preacuvioasa (doamne iarta-ma si apara-ma de pacate ,ca era sa scriu altceva).sper ca nu ai urmat orbeste litera stacojie a evangheliei si ai cercetat,altminteri ma vad nevoit sa-ti dau o veste proasta……. pamantul e rotund ,iar pozele care certifica senzationalul nu sunt o facatura photoshopata a paganilor.ca sa te mai destinzi putin poate arunci un ochi si la ”life of Brian”…..nu e asa de eclatant ca biftecul tartar al lui gibson ,dar o sa razi si o sa vezi ca nu e semn de nerozie , cum ai fost indoctrinata.
    acum o sa bat campii cu mai putin gratie si voi calca mai apasat.facura ce facura serenii alesi ai neamului si oficializara mariajul stat/biserica,mariaj care alunga in derizoriu laicitatea si permite alocarea din bani publici (asta insemnand inclusiv banii ateilor,islamistilor,budistilor,scientologilor,crestinilor moderati cu mai multa ratiune pura si mai putina frica de dumnezeu) a pana la 80% din cheltuielile necesare stabilimentelor.de controlul fiscal nimic…. probabil se merge pe crede si nu cerceta.sanatos principiu cand ai opiu cum zicea cel de-al 5-lea frate marx.daca ati (voi , piosii)lasa filocaliile putin din manute si habotnicia la usa si ati citi intreg articolul fara sa va inflamati, fara sa va iasa ochii ca la melc si fara sa stropiti incii monitorului cu ageashma (doar ,doar or disparea litaniile satanice ale autorului articolului),sa vedeti atunci epifanie.credeti in ce simtiti ,nu in paleativele vandute de vanzatorii de iluzii.altfel nu vad nici un motiv sa va amestecati cu fariseii care desavarsesc lucrarea necuratului.bateti 50 de matanii,30 de flotari,2 cuie in maini si o penitenziagite, sa fie ,sa nu trebuiasca ca sigur va ispiteste iar al de nu-i pomeniti numele,cum l-a momit pe cristi in desert sau pe teodosie la tomis de-l judecara paganii cu instantele lor telurice.sa va fie de bine si mai poftiti si altadata

    vara in siam
    2011-03-29 01:50:14 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TV UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!