RSS Feed

Un caz clinic. Coincidentia oppositorum la Traian Basescu

vezi toate articolele de
11 Mar 2012 la 22:27 39 comentarii 1002 vizualizari.

Nu mi-a placut, dar mai vreau o data. Alo, tu – ala de faci ca maimutica, ia nu ma mai umili! Si tu, pletosule, ala de ti-ai abandonat nevasta care apoi…, ia vezi nu esti cumva un porumbac cu ochi albastri, ca asa am auzit parca la Anvers! Si, bai populistilor, ia puneti mana si intregiti salariile, fix cu 10 zile inainte de alegeri, asta doar asa, ca sa implinim o coincidenta cereasca. Sa nu imi spuneti ca am spus vreodata ca nu se poate, pentru ca nu am spus niciodata. In sfarsit, tu, ala de te-am numit seful mafiei, ia vino incoace, sprijina Guvernul si sacrifica-te pentru popor.

Ce soarta nenorocita trebuie sa aiba presedintele! Sa te spurce toate zoaiele clasei politice si nu numai, de dimineata pana seara, zi de zi, si tu sa rezisti eroic! Cu lacrimi in ochi, sa continui calvarul zilnic doar din dragoste pentru neam si tara. Pentru poporul ala despre care mai si stii ca e lenes, format (in mare) din tampiti (scosi pe banda rulanta de scoli) si, intr-o poportie covarsitoare, ascultatori de manele. Sa-i spui Regelui sluga, dar sa fii tinut la putere de toate scursurile politicii. Sa trimiti profesorii sa isi mai ia un job, in timp ce toti reevaluatii tai primesc contracte grase cu statul. Sa nu faci o drama ca iti pleaca medicii din tara, dar sa faci o tragedie ca un post de televiziune de critica! Abia asta e o umilire demna de dispret.

Nu e de ici, de colo! Asta trebuie sa o admita si cel mai vehement critic al Cotroceniului. Orisicum, in tara unde cel mai tare striga hotii chiar sefii mafiotilor, unde averile sunt curate doar daca sunt facute prin vanzari anterioare, ce coboara pana la Adam si Eva ca sa poata da seama, unde cinicii plang si analfabetii dau lectii de gramatica si conduc ministere, aici se vor reevalua, in curand, pana si sensurile prime ale cuvintelor din dictionar. Deja, primii pasi au si fost facuti. “Nu am spus niciodata ca nu se vor mari salariile”!

Pana la urma, ce mai conteaza ca nu e vorba despre cine a inceput si cine ar fi trebuit sa taca; daca e zoaie, sa ne balacim cu totii. La cel bun sa mai comentam, cand oricum totul e atat de sfasiat si bulversat. S-ar fi putut spune toate astea despre Traian Basescu. Am putea crede ca intr-adevar s-a simtit jignit in toti acesti ani. Pentru ca a fost injurat mai mult decat oricine. Jignit, dar nu umilit. Acum a pisat iarasi ochii doar ca sa se mai victimizeze o data, ca sa mute (poate) din nou atentia de pe tema principala, de la populismul salariilor, pe subiectivitati afisate in note psihice. Sau e posibil sa fi fost sincer afectat. Am mai putea presupune ca ambele variante sunt valide si adevarul e ca sufera de o ciudata maladie a spiritului.

Vorbind serios despre umilire si umilinte, un singur lucru ar trebui spus si comentat – nimeni nu l-a umilit mai mult pe Traian Basescu decat a facut-o el insusi. Si nimeni nu i-a umilit pe romani mai mult decat au facut-o ei insisi. Pentru ca, in general, nu ne putem umili decat singuri. In fata noastra sau in fata altora, dar tot singuri, in ochii nostri si atat. In rest, nimeni nu poate umili pe nimeni, pentru ca pur si simplu nu exista asa ceva.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari
Nascut in Onesti. Studiat filosofia in Bucuresti.
» citeste biografia

Vezi aici episoadele din seria BOOKFACE!

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!