Cinci titluri must see în Competiţia de Lungmetraj la Anim’est 2010

Franţa, Italia, Norvegia, Columbia, Japonia şi Serbia sunt ţările din care provin în acest an cele cinci titluri care vor concura la cucerirea Premiului Anim’est 2010 pentru Cel mai bun Lungmetraj, oferit de Estenest si Toon Boom. Selecţia competiţiei dedicate filmelor de lung metraj este anul acesta mai variată stilistic decât niciodată, amestecând filme premiate la festivaluri importante sau mai puţin cunoscute, proiectate în premieră în România: epice, sci-fi, de acţiune şi experimentale.

Los extraños presagios de León Prozak / The Mysterious Presages of León Prozak (r. Carlos Eduardo Santa, Columbia, 2009), selecţionat la cel mai prestigios festival de film de animaţie din lume – Annecy, este primul film sud-american selecţionat în Competiţia de Lung metraj Anim’est. Cel mai provocator şi mai îndrăzneţ dintre cele cinci lung metraje, acesta spune, într-o manieră şocantă şi îndrăzneaţă, povestea lui León Prozak, cel care ajunge să îi împrumute propriul cap lui Mefistofel, pentru nişte numere de acrobaţii de circ. Secvenţele filmului reprezintă animaţii ale diferiţilor artişti plastici şi un omagiu adus plăcerii de a picta. Picturile animate abordează subiecte diverse, de la politică la erotism, exprimând viziuni-şoc asupra lumii.

O altă prezenţă inedită în competiţia Anim’est este cea a filmului sârbesc Edit and I / Technotise – Edit i ja (r. Aleksa Gajić, 2009), primul film de animaţie – lung metraj produs într-o ţară balcanică în ultimii ani şi, bineînţeles, prima peliculă care reprezintă Serbia între cele cinci lung metraje concurente la Premiul pentru Cel mai bun lung metraj. Un Sci-Fi – action movie, Edit and I poartă spectatorii în Belgradul anului 2074, în care Edit, studentă la psihologie, apelează la un dealer care îi implantează un chip ce o va ajuta să reţină tot ce vede, pentru a putea lua un examen pe care îl picase de mai multe ori. Edit începe, însă, să piardă controlul asupra a ceea ce i se întâmplă. În corpul ei apare o entitate paralelă. Regizorul Aleksa Gajić este unul dintre invitaţii-cheie ai Anim’est în acest an, el urmând să explice regizorilor români, precum şi celor provenind din ţări balcanice, prezenţi la Bucureşti, cum a reuşit să realizeze un lung metraj de animaţie într-un climat economic şi legislativ nu tocmai favorabil.

Japonia revine în Competiţia Anim’est, după ce, în 2009, mult-discutatul Piano Forrest şi-a adjudecat Premiul pentru Cel mai bun Lung Metraj. Câştigătorul Premiului Academiei Japoneze de Film pentru Cel mai bun film de Animaţie şi al aceluiaşi premiu la prestigiosul Festival de Film de la Sitges, Summer Wars / Samâ wôzu (r. Mamoru Hosoda, 2009) reprezintă ţara cu cea mai mare producţie de film de animaţie din Asia pe ecranele de la Anim’est. Un film delicat şi sincer despre puterea legăturilor de familie, supuse unor ameninţări grave, Summer Wars porneşte de la povestea lui Keiji Koiso, elev în clasa a unsprezecea şi un geniu al matematicii. El acceptă o slujbă de vară în familia lui Natsuki, pe care o place în secret. La sosire, află că se pregăteşte o reuniune de familie cu ocazia celei de-a 90-a aniversări a capului familiei, Sakae, în faţa căreia Keiji trebuie să joace rolul de logodnic al lui Natsuki. Între timp, încercarea lui de a rezolva o ecuaţie de matematică produce coliziunea dintre Pământ şi o lume paralelă, care va avea repercusiuni neaşteptate asupra familiei sale „adoptive”.

Filmul franco-italian Eleonore’s Secret / Kerity, la maison des contes (r. Dominique Monféry, 2009) completează mix-ul Competiţiei de Lung metraj de la Anim’est 2010 cu o doză de epic animat clasic, înfăţişând povestea lui Natanaël, care are şapte ani şi încă nu ştie să citească. Familia lui primeşte moştenire de la o mătuşă excentrică o casă şi o colecţie de cărţi. Nal descoperă cum cărţile sunt adăpostul tuturor eroilor din literatura pentru copii, iar el trebuie să le apere, pentru că, dacă părăsesc biblioteca, odată cu ele dispar şi poveştile lor.

Un alt titlu ce are la activ multe selecţii la festivaluri importante de film, precum cele de la Annecy sau Stuttgart, este Kurt Turns Evil / Kurt blir grusom (r. Rasmus A. Sivertsen, Norvegia, 2008), lung metrajul care spune, cu un umor irezistibil, povestea emoţionantă a lui Kurt, un tip inteligent şi unul dintre cei mai buni şoferi de motostivuitor din port. Acesta îşi face meseria foarte bine, dar nu toată lumea îl apreciază aşa cum s-ar cuveni. Într-o zi, cineva îi spune că doctorii sunt mai importanţi decât şoferii de motostivuitor, ceea ce-i zdruncină încrederea de sine şi-l face să-şi dorească să devină cineva. Cu timpul, însă, Kurt se înrăieşte tot mai mult iar ambiţia lui are consecinţe dintre cele mai imprevizibile şi mai absurde pentru cei din jur.