INCEPTION

Christopher Nolan a fost întotdeauna fascinat de vise şi de relaţia lor cu starea de veghe, precum şi de potenţialul extraordinar al minţii omeneşti în timpul somnului. Nolan visează la INCEPTION (Începutul) de aproape zece ani, încă de pe vremea când lucra la Memento, acel film în care eroul îşi pierde memoria de scurtă durată şi are permanent nevoie post-it-uri să-şi planifice viitorul apropiat. Regizorul britanic nu e fascinat doar de vise, ci şi de filme de amploare, labirintice, care nu-ţi permit deloc să visezi, ci te solicită şi fac din tine un spectator suspicios, în permanentă alertă.

Inception pleacă de la premisa că este posibil să pătrunzi în visul cuiva şi astfel să ai acces la subconştientul acelei persoane. Accesul la subconştient nu presupune doar extracţia informaţiilor, ci şi posibilitatea de a inocula idei noi, astfel încât persoana respectivă să creadă că ideile îi aparţin. Dacă premisa vi se pare mult prea fantezistă, Inception tot merită efortul pentru excelenta tensiune specifică filmelor heist, a situaţiilor limită şi pentru câteva vizualuri suprarealiste în slow motion, absolut amuţitoare.

Dom Cobb (Leonardo DiCaprio) este cel mai bine cotat invadator de subconştiente de pe piaţă. Cobb este angajat de diverse corporaţii pentru a fura secrete imposibil de aflat altfel. „Totul se bazează pe ideea că orice informaţie avută vreodată persistă în subconştientul uman, iar indivizi dotaţi precum Cobb sunt capabili să extragă gândurile”, spune DiCaprio despre personajul său.

Cobb este angajat de Saito (Ken Watanabe), un magnat japonez din industria energetică care vrea să afle secretele lui Robert Fisher Jr.(Cillian Murphy), moştenitorul dezorientat al unui imperiu economic rival. Saito nu îi promite lui Cobb doar bani, ci şi posibilitatea de a reveni la o viaţă normală, desprinsă (sau nu) de oniricul în care este acum ancorată.

În clasica tradiţie heist, Cobb îşi regrupează echipa din care fac parte organizatorul Arthur (Joseph Gordon-Levitt ), arhitectul Ariane (Ellen Page), o strălucită studentă care poate imagina proiecte şi locuri care nu există în realitate; falsificatorul Eames (Tom Hardy), cel care poate prelua identitatea fizică a oricui şi chimistul avangardist Yusuf (Dileep Rao), personajul exotic care deţine substanţa cababilă să te scufunde într-un labirint oniric altfel imposibil de atins.

Adriane este singura noutate în echipă şi, totodată, legătura spectatorului cu complicatul modus operandi şi planul neobişnuit pus la cale Cobb. Scurta perioadă a iniţierii ei este şi un prilej de efecte speciale spectaculoase.

Însă Nolan nu face doar un film inteligent, înţesat de efecte, ci are grijă să ne capteze emoţional prin intermediul fermecătoarei Mal (Marion Cotillard), un fel de soţie perfectă îngropată adânc în subconştientul plin de regrete al lui Cobb.

Oniricul în Inception nu e niciodată haotic, psihedelic, dar se întrepătrunde întotdeauna cu un altul, astfel încât legăturile narative se împrăştie, pentru a se reface mai târziu şi a se pierde iar. Deşi pare foarte complicat, filmul de peste două ore capătă sens concomitent cu desfăşurarea ostilităţilor, iar spectacolul vizual deosebit de seducător, la care se adaugă acţiunea electrizantă şi distribuţia beton, fac din Inception filmul acestei veri, pe care ar fi păcat să îl ignoraţi.