RSS Feed

Mentenanţa limbii române – trecerea de la să-ţi fac şi să-ţi dreg la implementare

vezi toate articolele de
09 Nov 2011 la 00:48 37 comentarii 3478 vizualizari.

Imi plac cuvintele străine naturalizate. Mai dezmorţesc limba. În timp, unele rezistă, altele dispar. A ieşit din uz cea mai mare parte a turcismelor şi grecismelor aclimatizate de sus în jos în Ţările Române. Franţuzismele din limbajul administrativ al secolul 19 au rezistat fiindcă era nevoie de ele, ca şi cuvintele nemţeşti din limbajul tehnic. Rusismele din anii 50 ai veacului trecut au avut viaţă scurtă. Nici nu se potriveau cu româna şi aveau şi conotaţii nasoale.

După 1989, cine voia să pară pro-occidental începuse să anvizajeze şi să achieseze. Îl mai ţineţi minte pe Adrian Severin? Au apărut apoi multinaţionalele, ai căror manageri nu ştiau româneşte, românul întors de la burse, care voia să-şi marcheze lingvistic întoarcerea din străinătate – şi reclamele în engleză.

Adjuncţii autohtoni ai şefilor de multinaţionale au început să vorbească o română pigmentată cu feed-back-uri şi locaţii. Secretarele nu-şi mai spuneau decît manager assistant. Mă aşteptam să fie vorba de crize de aclimatizare şi de micile noastre snobisme de cetăţeni ai unei ţări mici dar vioaie. Nici gînd. S-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, întrebuinţat pe la posturi de radio şi de televiziune, cum cuvinte româneşti cît se poate de utile sînt înlocuite prosteşte de persoane care stau prost şi cu vocabularul limbii române şi cu gramatica ei. Tot soiul de absolvenţi şi absolvente de Spiru Haret, cărora li se adaugă politicieni inepţi şi comentatori care par să-şi fi luat doctoratul înainte de a lua notă de trecere la română în liceu se dau în bărcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului. Potrivit lor nu mai avem prilejuri, avem doar oportunităţi. Nu mai sîntem hotărîţi să facem ceva, ci sîntem determinaţi. Nu mai realizăm,  ci implementăm. Nu ne ducem într-un loc, ci într-o locaţie. Nu mai luăm în considerare, fiindcă anvizajăm. Nu mai consimţim, ci achiesăm. Serviciul de întreţinere a devenit mentenanţă. Ceva care ţi se pare obligatoriu e un must! Nu mai avem speranţe, deoarece am trecut la expectaţiuni. Nu ne mai concentrăm, pentru că ne focusăm. Şi nu mai aşteptăm un răspuns, ci un feed back.

Cu alte cuvinte, deţinem o oportunitate pe care sîntem determinaţi să o implementăm într-o locaţie pe care am anvizajat-o, achiesînd la o mentenanţă care e un must şi asupra căreia ne focusăm cu expectaţiunea unui feed-back pozitiv. Altfel, cînd ies din rol, îi auzi cu cîte un neaoş şi superior „Să-mi bag …” sau cu concluzia absolută: „Un căcat!”

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 


37 comments
  • 1

    In sfarsit un articol bun si unde mai pui ca nu-l faceti vinovat pe Basescu!
    Daca nu ma insel cineva a murit cu dorinta ca in limba noastra romaneasca sa nu mai intre aiurea neologismele .

    Victoras de la oras
    2011-11-09 01:41:49 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 2

    :D

    exilat
    2011-11-09 02:21:12 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    Jos palaria! Nu numai pentru idei, dar si pentru forma in care au fost exprimate.
    Am presimtirea ca acest articol genial va intra in manualele scolare, atunci cand ele nu vor mai fi doar o afacere. Bine ar fi ca acest lucru sa se intample cat mai repede!

  • 4

    Se-ntampla si-n prin alte parti ale lumii. Aglicismele, mai ales, seduc si sint folosite de vorbitorii lenesi sau neistruiti sau indiferenti.
    Expresii gen belles opportunités de carrière, c’est quoi la joke?, checker les baggages, la job, c’est l’fun, le training, focuser, ca fait du sens, scheduler un meeting, break, lunch sint populare si-n franceza.
    Traind la Montreal de cativa ani, unde lupta pentru pentru conservarea limbii franceze atinge uneori cote ridicole, ma amuza si mai tare calcul lingvistic.

    Cand am ajuns aici, la cumparaturi, i-am multumit vanzatorului care mi-a raspuns candid bienvenue. M-am emotionat usor, gandindu-ma ce popor ospitalier, uite, imi zic, mi-a remarcat pronuntia si-a tinut sa-mi ureze bun venit in tara lui. Dupa cateva episoade similare mi-am dat seama ca de fapt era you’re welcome din engleza, …Si sint exemple de-asta cu sutele, evident, avand multe explicatii si cauze istorice.

    In curand, veti lua un dus iar dupa un lunch copios veti avea o bere si-atunci lucrurile vor face sens.

  • 5

    Dom’ profesor…
    “Achiesarea” e un neologism intrat in limba ramana la sfirsit sec. XIX. Pe filiera juridica. Care va dispare la fel ca turcismele si grecismele din Codurile Caragea/Calimach…

    Strajnik
    2011-11-09 06:43:20 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 6

    Cei pusi in discutie de catre autor nu sunt cu nimic mai breji decat osenii analfabeti din America care “merg la shoping” .

    american
    2011-11-09 07:24:10 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 7

    Domnule Teodorescu doua observatii:1.In Romania secretarele indiferent cum se vor mai numi vor fi asimilate cu …2.Implementare si realizare nu sunt sinonime.In timp ce implementare sugereaza introducerea sau adoptarea unei metode,tehnologii,teorii noi,realizare sugereaza rezultatul acestei introduceri.La fel cum in actul sexual se “implementeaza” ceva iar rezultatul acestui act poate fi o realizare diferita in fiecare caz particular (nasterea unui copil,pricopsirea cu o boala cu transmitere sexuala,sau pur si simplu o placere).Deci atentie cum “implementam” neologismele si ce sens le dam ca sa nu deformam adevaratul lor inteles!

    sase sase
    2011-11-09 07:30:41 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 8

    @Strajnik: …care “va disparea” mon cher!; merci !

    genche
    2011-11-09 08:11:51 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 9

    Excelent d.le ! Profesorii sunt vinovati si formatorii de opinie care… care uneori exact ei fac sa prolifereze asemenea barbarisme. Ieri primim de la ISJ Brasov un document pt noi profesorii in care ni se propuneau ” masuri remediale ” … am vocalizat amuzat multe minute.

    genche
    2011-11-09 08:16:42 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 10

    @genche: Întâmplător lucrez chiar în ramura asta, ”remedială”, și chiar în Brașov (nu, nu v-am trimis eu docomentul de la ISJ). Fără să-i găsesc vreo scuză inspectoratului, presupun că expresia de care pomeniți vine de la minister, cu titlu obligatoriu. După obiceiul nostru de a prelua o terminologie ”europeană” (de lemn), fără să cârtim!
    Presimt că totuși ”remediala” asta va avea o viață scurtă, chiar dacă ”măsurile”, ca atare, se vor ”implementa”.

    anamaria
    2011-11-09 09:30:15 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 11

    Frumos și inspirat articol, domnule Teodorescu!
    Îmi permit să adaug la inventarul dumneavoastră folosirea cuvântului ”a iubi”, acolo unde mai potrivit (în limba română) este ”a plăcea”. Așa aflăm că unii ”iubesc” să meargă la ski sau cu bicicleta, să facă shopping sau, și mai romantici, ”iubesc” berea, jocurile video, bucătăria românească, etc…

    anamaria
    2011-11-09 09:54:57 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 12

    Nu`s ce s-a intimplat, dar s-a intimplat bine cu dom` Teodorescu; adica isi face jobul.
    (Pe`n`ca in problemele de politica este mai nepriceput ca Geoana ori Ponta.)

    victor L
    2011-11-09 10:33:10 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 13

    @anamaria: Poate aveti dreptate. Cred ca nu. Si ISJ nu putea sa corecteze “minunea” ?? Daca io, prof provincial, o transmit tuturor si o “implementez” cu forta ?????

    genche
    2011-11-09 11:09:08 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 14

    Nu a-ti citit ziarele domnule Teodorescu,nu sa intimplat nimic in viata politica din Ro. in ultimele 24 de ore.Numele GEOANA,PONTA,VINTU nu va spun nimic sau nu aveti voie sa abordati aceste subiecte.Daca presedintele Basescu miine stranuta inpotriva vintului,sa vezi atunci dictatura,mirlanie,betiv,incult.

    adriana
    2011-11-09 11:14:06 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 15

    a implementa e una, a realiza e cu totul altceva. si mai e cel putin inca o chifla de-asta daca nu doua. imi pare rau, de acord cu ideea dar te-ai grabit si a iesit o varza.

  • 16

    Indignarea dumneavoastra este justificata de realitatea mediatica romaneasca. Pe de alta parte, stiti foarte bine ca normele limbii literare sunt stabilite de uzul propriu-zis al limbii, iar lexicul este nivelul cel mai mobil al unei limbi. Astfel, ceea ce este folositor functionarii limbii va ramane.

    Ontelus Dan Gabriel
    2011-11-09 11:35:49 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 17

    @adriana
    Adriana mama draga ,nu o fi citit Dl. Teodorescu ziarele ,dar mataluta nu prea ai citit decat cartea de telefoane si mersul trenurilor dupa ce greseali flagrante gramaticale ai facut in text. Ia vezi , stii ce spun?
    Vezi sa nu vada si sponsorii si sa taie tainul.

  • 18

    @EEG: Daca nu sti,nu vorbi.Pentru un om care a parasit Ro.acum 26 de ani ,la virsta de 9 ani consider ca vorbesc si scriu mult mai bine ca multi dintre cei traiti si scoliti in Ro. Cereti scuze,dar nu cred ca sti ce inseamna.

    adriana
    2011-11-09 11:49:50 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 19

    @adriana: Hai ma lesi Adriana…daca nu “sti” vorbi/ scrie bine deoarece… de unde “sti” c ai inteles ce se scrie p’aci ??????????????? Atunci taci.

    genche
    2011-11-09 12:58:42 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 20

    Adevarul e ca in afara de Traian Basescu nu stiu nici un politician care se exprima corect romaneste. Asa ca, mai lasati-ma cu Merkel a voastra!
    Imi fac si eu meseria.

    victor L
    2011-11-09 13:19:20 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 21

    dom` Teodorescu,
    “mentenanta” de ieri a fost facuta de niste cazuti la Bac;
    @ 20 a scapat nestingherit de la Spitalul 9.

    victor L
    2011-11-09 15:31:10 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 22

    iar platforma functioneaza ca ochii mortului ;)

    victor L
    2011-11-09 15:32:26 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 23

    ‘Implementare’ versus realizare
    Domnul Teodorescu e mai aproape de versiunea franceaza
    (vezi Le Grand Robert)

    OXFORD

    implement n.
    1 a tool, utensil, or other piece of equipment that is used for a particular purpose: garden
    implements.
    2 [mass noun] [SCOTS LAW] performance of an obligation. v. [with obj.] put (a decision, plan, agreement, etc.) into effect: the scheme to implement student loans.
    DERIVATIVES
    implementer n.
    ORIGIN
    late Middle English (in the sense ‘article of furniture, equipment, or dress’): partly from medieval Latin
    implementa (plural), partly from late Latin implementum ‘filling up, fulfilment’, both from Latin implere ‘fill up’

    (later ‘employ’), from in- ‘in’ + Latin plere ‘fill’. The verb dates from the early 18th cent.

    implementation n. [mass noun] the process of putting a decision or plan into effect; execution: she was responsible

    for the implementation of the plan.

    _________________

    Le Grand Robert

    implémenter .
    ETYM. 1975; empr. l’angl. to implement (1909) « exécuter, réaliser », spécialisé plus tard en informatique.

    Anglic. Inform. Réaliser la phase finale d’élaboration (d’un système) de manière à permettre au matériel, aux
    logiciels et aux procédures d’entrer en fonction. | Implémenter un nouveau système d’exploitation.

    __________________

    DUDEN – Das grosse Woerterbuch

    im|ple|men|tie|ren [zu engl. to implement, eigtl. = aus-, durchführen, zu: implement = Werkzeug, Gerät, im Sinne von das, was dazu dient, etw. mit etw. anzufüllen < spätlat. implementum, Implement] (EDV):
    (Software, Hardware o. Ä.) in ein bestehendes Computersystem einsetzen, einbauen u. so ein funktionsfähiges Programm (4) erstellen: Sie untersuchen und implementieren neue Software, entwickeln Lösungen für die Anwendungsprogrammierung (SZ 1. 3. 86, 88 [Anzeige]); Ü Das SRK implementiert … mit privaten mexikanischen Partnerorganisationen eine Reihe von Projekten in Mexiko (errichtet eine Reihe von Projekten, beginnt mit ihrer Durchführung; NZZ 23. 10. 86, 40).

    Im|ple|men|tie|rung, die; -, -en (EDV): das Implementieren, Implementiertwerden: Entwicklung und I. neuer EDV-Systeme unter Berücksichtigung des organisatorischen Umfelds (SZ 1. 3. 86, 88); Ü … wo man … lange Jahre
    umsonst auf die I. (die Durchführung) von UNO-Resolutionen gewartet hat (SZ 27. 3. 91, 49).

    EDV [e:de:'fau], die; -: elektronische Datenverarbeitung.

    Im|ple|men|ta|ti|on, die; -, -en [engl. implementation] (EDV): Implementierung: I. funktionstüchtiger Netzwerke
    für Demonstrationen (Bund 11. 10. 83, 22).

    DespreInsi
    2011-11-09 15:51:00 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 24

    multe vor avea, dupa cum ati anticipat, viata scurta!

  • 25

    Pentru ca Mihai Gotiu a “confiscat” miscarea “Occupy Conti…” si practica cenzura postarilor la editorialul sau, cred ca merita vazut si articolul din Napoca News: napocanews.ro/2../

    Rosu Munteanu
    2011-11-10 10:02:20 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    Hmmm… nu mai au despre ce sa scrie!? Ce-ti e si cu scriitorii astia de la ziar? Se plictisesc in redactii ca n-au subiecte si mai iau din cand in cand subiecte tot discutate si publicate. Asa e cand nu iti scrii articolele dupa o documentare temeinica stand conectat la agentii serioase de presa. Astazi, astia scriu dupa ce mai vad pe la TV. Ca de altfel tot ce se face in tara asta. Tara „zgaiatului” in tembelizoare.

    Limba este vie si flexibila. Trebuie sa se innoiasca permanent! Eu tocmai de asta cred ca avem nevoie: de cat mai multe neologisme! De o mentalitate noua, de sorginte externa. Imi amintesc de seminariile de filozofie din facultate: atunci auzisem despre teoria conform careia noi gandim cum vorbim si nu invers. Si daca gandind romaneste facem „cacatul praf”, pardon , scuzati de expresie(sic!), pai atunci sa vorbim dracului alta limba ca doar, doar ne-om eleva si noi oaresice.

    Alex Mjölnr
    2011-11-21 09:01:42 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 27

    Stimate domnule prof.Teodorescu
    Eruditia dv.ma-a cucerit si de aceea indraznesc sa va cer un favor suplimentar pentru a-mi lamuri o foarte veche dilema ;
    – Oare din ce limba a fost importat cuvantul”NASOL” pe care l-am intalnit in primele randuri din articol si cam ce semnificatie are. Aorde !

  • 28

    Decat sa citesc mizeriile (provine din lat. miseria si fr. misère) scrise de Cristian Teodorescu mai bine stau singur pe forumul meu si citesc ce am publicat. Prefer sa ma prostesc singur decat sa ma prosteasca altii. Care vrea sa stea cu mine si sa ne prostim din ce in ce mai rau e invitat sa isi arunce o privire pe injurapoliticia../
    E posibil sa gasisti ceva, despre cineva, de care voi sa nu fi stiut.

    Si domnule Cristian Teodorescu, daca scrieti un articol si nu raspundeti oamenilor care comenteaza pe baza articolului scris de dumneavoastra credeti ca impuneti respect si credibilitate? Presa ar trebui sa fie a IV-a (asa se scrie corect) putere in stat nu a cincea osie de la caruta aservita unor oameni de afaceri, oameni politici sau unui “serviciu secret”.

    P.S. Imi cer scuze dar azi nu am avut diacriticile (daca sti ce inseamna) la mine.

  • 29

    Domunule Cristian Teodorescu,

    Pe vremea când dvs. eraţi elev, încă se mai făcea scoală în România. Sunt foarte neplăcut surprinsă de faptul că, o persoană “şcolită” ca dvs. se poate apuca să scrie un articol ca acesta, care într-adevar (cu cratimă că aşa am învăţat eu la SPIRU HARET)s-a vrut unul de educare a populaţiei, fără să dea “un search” în DEX şi să descopere că:

    IMPLEMENTÁ, implementez, vb. I. Tranz. A pune în practică, în funcțiune, a aplica; a integra; a îndeplini, a realiza. – După engl. implement.
    Sursa: DEX ‘98

    şi

    REALIZÁ, realizez, vb. I. Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui. 2. Spec. A crea, a plăsmui o operă de artă. ♦ Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație. 3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute). 4. A-și face o idee precisă despre…, a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [Pr.: re-a-] – Din fr. réaliser.
    Sursa: DEX ‘98

    în afară de faptul că sunt doar pe alocuri sinonime, sunt unul “neaoş” englezesc şi al doilea “neaoş” franţuzesc.

    Este foarte trist ce se întâmplă în ţara asta…
    Profesori nu mai avem, iar cei existenţi majoritatea abia dacă au luat notă de trecere la titularizare şi vor salarii mari ca să îi înveţe pe copii ceea ce ei nu ştiu…
    Formatorii de opinie şi exemple de urmat au ajuns să fie Simona Senzual, Andreea Tonciu şi alte “piţipoance” care câştigă mii de euro doar pentru că defilează dezbrăcate pe la televizor spre deosebire de mine care mi-am tocit coatele pe băncile şcolilor şi pentru munca intelectuală pe care o prestez de obicei mai mult de 8 ore pe zi, primesc un salariu de căcat (acest cuvânt există în Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic, 2005).
    Şi atunci mă întreb ce este mai grav: faptul că folosim neologisme sau faptul că nu mai scriem cu cratimă ca să nu mai zăpăcim copii?
    Trist…foarte trist…

    Corina
    2011-11-24 14:06:54 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 30

    de cuvantulHEMORAGIE CE ZICETI??IL SPUNEA nastase ….in loc de adunare adunatura……HEMORAGIE vine din medicina,cu SANGE……………nu cu multe cuvinte ………..

    rodica
    2011-11-29 10:59:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 31

    Cea mai tare e “nu face sens” (to make sense) si cea mai comuna e “target” (in loc de tinta). Nu m-ar mira sa apara “nu e nici un punct” (there’s no point = nu are rost).

  • 32

    Gasesc interesant articolul, dar nu trebuie uitat faptul ca limba oricarei tari e intr-o continua transformare. Practic, limba romana vorbita acum 400 de ani e departe de ceea ce vorbim in prezent, neologismele fac parte din vocabular, dictionarele sunt revizuite permanent, mai ales in acest secol unde calatoria si comunicatia mondiala a atins cote de nebanuit. Chiar daca unele din aceste neologisme vor ramane, iar altele nu, e cert ca limba vorbita va fi intr-un proces de transformare etern. Personal, nu ma deranjeaza cand cineva spune ca are o oportunitate in loc de un prilej, sau ca Indonezia a fost de un Tzunami in loc de un val de port.

    Dan Ivanciu
    2011-12-05 23:12:48 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 33

    Dar despre “aplicat” (pentru o bursa, de pilda) ce ziceti? Sau despre traducerea ad litteram a englezescului “to make the difference”? Da, limba este vie, creste si se dezvolta, absoarbe si elimina cuvinte, dar…

    Mariana B
    2011-12-09 08:14:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 34

    Eu am multi ani de multinationala, dar de ‘avizanja’ si ‘achiesa’ n-am auzit…
    Si e bine sa invatam de feedback, pentru ca in mintea romanului, ‘raspunsul’ nu face parte din comunicare… ci e ceva ‘optional’…
    Pe de alta parte, mi se pare normal, o limba evolueaza, preia neologisme, se schimba, e vie continuu!

  • 35

    @Victoras de la oras:
    Victoras,ce dreaqu vorbim … Ai uitat de “Sulaina channel”?
    Ca sa nu mai vorbim de alt bou;cel cu …”Aviara Gripa”!
    Astia ne conduc,bade!

  • 36

    [...] voxpublica.real../. Like this:LikeBe the first to like this post. ← Previous post Cauta [...]

  • 37

    In acelasi flux de idei, se alfa si textul de la adresa:
    cuncev.wordpres../

    Geo Glodeanu
    2012-04-16 16:24:26 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala
jurnalist Catavencii, scriitor
» citeste biografia

Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TV UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!