Plagiatul e bun. Zeul Copypaste e rău

Bourdieu l/ar pupa în bot pe ăsta.
Studiul îmi pare în genul unei alte cărți de un haz nebun: #Cum vorbim despre cărțile pe care nu le/am citit#, paul bayard mi se pare.

Copy/paste e foarte bun in presa. In schimb plagiatul nu.

misto, dar nu a se slavi, costi:)

nu am nimic impotriva acestei interpretari. Problema la noi e alta, copiatul/furatul a devenit metoda de avansare, cistigare a ceva, absolvire etc etc etc.

http:??en.wikipedia.org?wiki?Die_Gedanken_sind_frei

“Aș inventa un mecanism care să‑ți permită să furi doar dacă și consumi acel text, film etc.”

Daca ai putea. Nu poti. Sint comvins ca ai face multe daca ai putea.Dar nu poti. Inlocuieste pe “Altfel” cu “Astfel” in textul de mai jos:

“Altfel, ideile, cuvintele frumoase vor circula bezmetice doar ca să se umfle în pene unii cu ele.”

Te vad in acel “unii”.

Carevasazica (am scris corect cuv asta?), era internet e un fel de nou Ev Mediu din punct de vedere al accentului pus pe originalitate si individualitatea autorului, doar ca fara adancimea interpretarilor. Sau chiar fara intelegerea textelor plagiate.
Mai ales chestia cu ‘Acuzația de plagiat e rezervată frustraților(..)Doar cei care n‑au fost luați în seamă ies și urlă să fie recunoscuți drept scriitori măcar în instanță’ a lui Hennig asta mi se pare de un cinism revoltator. De ce n-ar putea sa serveasca scopul nobil al raspandirii ideilor simpla citare, si e nevoie de plagiat? Greu de inteles.
In ce epoca de mizerie traim.

1984 de Orwell a fost construit dupa idei luate din Noi al lui Zamiatin.

Copypaste!”Diferența dintre noul plagiator și cel tradițional este că individul copypaste nu mai citește ce fură”Ce idee frumoasă! De ce nu citeşte ce fură?Un adevăr îngrozitor!

marius,

dacă e să o luăm pe idei, puţini scriitori “au idei” cu adevărat originale, iar ăia sunt mediocrii. marii scriitori n-au îndrăznit mare lucru, iar noutatea lor constă în capacitatea lor de a recicla “vechiul”: “Viitorul nu mai este prevestirea noului, ci reprezintă mai degrabă modoficarea fără sfârşit a ceea ce a avut loc deja” (Boris Groys – Despre nou, ed. Idea, 2003, p. 13 – na că am zis ce, cum şi de unde, ca la şcoală).
Pe scriitori nu-i distingi după idei. Aşa şi Pavel Coruţ – se pare că şi pe el l-au reciclat televiziunile – e scriitor, că are idei….
O fi făcut Orwell ce zici tu că a făcut, dar “Noi” a lui Z. e mult mai mişto.
Treaba era aici cu plagiatul: de plagiat se plagiază fraze, pagini întregi, romane, nu idei.

eruufin – jos palaria pentru citatul din Groys. Textul meu insa se orienta catre o chestiune putin diferita – coborirea clonarii la firul ierbii, printre fiecare dintre noi. iar clonarea, interpretarea se comite automat, fara sa mai fie digerata… E o discutie complicata, ma rog. Dar iti multumesc ca ai intrat in ea:)

Sunt culturi care sanctifică textul, pentru că îl leagă de o realitate transcendentă; în cultura ebraică litera însăşi e cu un picior în pagină şi cu unul în Dumnezeu. Pe filieră rabinică s-a transmis în Evul Mediu cultul pentru interpretare, pentru hermeneutică – o poantă hasidică zice că Dumnezeu însuşi ar fi intervenit în cearta între doi rabini, căutând să lămurească problema: însă a fost imediat apostrofat de amândoi “ştii ceva, dumneata să nu te bagi, asta nu e treaba dumitale”.
Modernitatea, dincolo de isteria noului absolut, a reinventat plagiatul, pe care l-a scos din sfera penalului; citatul, chiar şi cel nemarcat grafic, devenise o formă superioară de înţelegere şi de interpretare.
Îmi vine acum în minte o povestire a lui Groşan (Insula, sau ceva de genul), în care sunt citate ironic fraze banale, tembele din scriitori amestecaţi, de la Agatha Christie la Eugen Ionesco (de genul “Nu-mi vine să cred” – James Joyce, “Te rog, lasă-mă” V. Woolf, “Aha! Te-am prins” – Cireşarii) Cine să le revendice, cine să ceară drept de autor? Obsesia originalităţii, în variantă didactică: “Scrieţi cu cuvintele voastre!”

eruufin – iti dau exemplul “Menard” din Borges. Ala rescrie Don Quijote,da? Ei, si obtine o carte complet diferita? problema de acum e daca ar mai functiona chestia asta cu copy paste? Pentru ca cel care copia traditional de fapt consuma. Cel care copiaza numeric de fapt cloneaza.

Tu faci referire la citarea oarbă, la un fel de inflaţie a semnificatului, la transformarea textului prin “cut” “paste” la un dreptunghi de text pe care îl scanezi – se pare că ăsta e sinonimul mai nou al cuvântului citit, nu-l mai citeşti de la stânga la dreapta.

pardon, inflaţie a semnificantului, am uitat un n

dap, si la asta ma refer. se citeaza in orb inclusiv revolta, inclusiv dialoguri celebre sau locuri comune. Virtualul a anenatizat interlocutorul. Cut este plagierea de gradul zero in care este anulat complet mediatorul si este absolutizat autorul. inflatia de semnificat schimba complet sensul dialogului si al interactiunii.

textul clonat poate fi şi el diferit, în funcţie de suportul pe care îl transferi şi de calitatea forfecuţei: dacă dai copy-paste la mesajul ăsta pe un computer care nu “citeşte” diacritice – rezultă un text nou, nu?

Şi mai e ceva: Jakobson a aneantizat primul interlocutorul, instrumentalizând comunicarea, prezentând-o ca pe un perpetuum mobile, capabil să prolifereze la nesfârşit. Mediul virtual e reprezentarea fidelă a utopiei lingvisticii structuraliste, copilul întârziat al acesteia.

jakobson a pus bine la punct si orizontul de asteptare tip gadamer in zona umanioarelor. dar acum si orizontul de asteptare se poate clona

Orice formă de dialog autentic e anulată, în mediul virtual, de caracterul democratic al acestuia. Frazele sunt aruncate în servere şi de acolo, ies franjurate ca dintr-un malaxor. Dacă apar cu întârziere de o fracţiune de secundă se aşază exact acolo unde nu trebuie. Internetul e un sabotaj, o bruiere continuă a comunicării. Comunicarea e fundamental nedemocratică.

mai făcusem un comentariu destul de lung, pe care n-am chef să-l repet, şi care s-a pierdut pentru că nu i-am dat copy – n-am reuşit să îl postez pe site pentru că pur şi simplu nu am descifrat cifrul, parola de acces (loads? lqads?). Corpul de literă îl făcea complet ilizibil. La fel cu inscripţiile de pe ziduri, non figurative, ne-iconice, în care nişte tipi lasă pe zid nu un text, ci urma sa proprie.

urma lor proprie

jakobson a pus bine la punct si orizontul de asteptare tip gadamer in zona umanioarelor. dar acum si orizontul de asteptare se poate clona

Vezi, cam aşa se face Este posibil – deşi improbabil – ca tipul ăsta de comunicare să producă redundanţe, loopinguri, în care două nicknamuri să plimbe de la unul la altul acelaşi text şi tocmai insistenţa asta să fie o formă specială de empatie.
Iată, vorba lui Marius de mai sus, o idee cu adevărat !”originală” pentru un roman. O dau cui vrea s-o cloneze…

Fetişizarea consumului şi nu a obiectului în sine, asta ceri tu exclusiv în cazul tuturor obiectelor culturale. Dezincriminarea infractorului inteligent, a aceluia care fură cartea numerică pentru a o citi – căci actul lecturii e singura formă de existenţă a cărţii, altfel e un obiect lipsit de materialitate şi, deci, de valoare economică – e doar o succesiune de 1 şi de 0. La fel cu filmele, la fel cu muzica (la fel cu drogurile uşoare?) Te cam bântuie ideile astea…

plagiat “de idei”? E ca si cum ai afirma ca toti cei ce s-au inspirat din Biblie (de ex, Mann in “Iosif si fratii lui”) au “plagiat” Biblia. Ca toti cei ce au scris o poveste de dragoste au plagiat “Romeo si Julieta”… Cam tot asa sta si chestia cu “metaforele”. Cel ce scrie despre “imaculata nea” precis “plagiaza” pe cineva…

Dar a “scrie” o dizertatie, eseu, articol… folosind extensiv copy+paste si “uitind” sa numesti autorul, oricit de necunowscut publicului larg (romanesc), ar trebui sa fie pedepsit! Dar la noi… Ar fi haios sa vedem unii, fortati sa plateasca taxe pt copyright, cum cere scutire explicind ca el, de fapt, este un simplu plagiator

eruufin – pai si pe tine te cam bintuie:). Mi-a facut placere. dezincrimnarea e o consecinta de mica importanta pe linga schimbari esentiale: intimitatea, supunerea voluntara. Felul in care cumparam iaurtul pentru ca asa trebuie, nu ca sa-l bem:) Ma rog, continuam saptamina viitoare pentru ca am un astfel de text pentru moneyexpress viitor…

uite aici un experiment care ţi-ar plăcea:

POPAUTOMATE/ 1000 ANS DE JAZZ/ BILLIE JEAN COLLECTION/ PALINDROME RECORDS

The Copy and Paste Show also presents several web-based music projects by 808. Popautomate is a project made in collaboration with the Internet personality Talk-Over that lets participants write their own pop hits. If the participant writes a text, the software performs this text as music by stitching together small samples consisting of these words from different pop hits. 1000 ans de Jazz, founded in 1999, has been collecting, sorting, and recycling “cultural waste” from various fields within pop music, and sharing the material over the P2P (peer-to-peer file-sharing) Network. The net label has released many compilations of backwards music, automated-noise-pop, exotic covers, and obscure karaoke singers.

Examples of projects released at 1000 ans de Jazz are the Billie Jean Collection, comprising covers of the hit-single found on the Internet, and Palindrome Records, which lets users download songs played in reverse to combat copyright laws. Together, the projects show different aspects of how music is distributed online, and how pieces of music are copied and pasted in order to subvert standard rules of copyright. The project relates to Seth Price’s Title Variable (2001-), in which he documents the historical impact of new technology using texts and mp3s. In this case, 808 is putting into operation new forms of music creation and distribution through the use of new media.

1 mai vad o diferenta intre copy paste si plagiatul la care se dedau geniile, si vad ca nu e nici in text nici in comentarii. IMAGINATIA. geniul vine cu o imaginatie colosala si absoarbe tot ce ii foloseste indiferent de unde. copy paste-ul e surogat de imaginatie. ce e clona decat lipsa de imaginatie? si copy-paste-ul e clona cu efort minim
2 captcha e copy paste?

situl e popautomate.fr.../
încearcă, e o nebunie.

a bientot!

@ costi: banuiesc ca platesti CAS, doar n-o sa ceri drepturi de autor.

Problema e alta. De exemplu am vazut ca la licenta cei care vor lua din diverse surse vor fi sanctionati. Astept si ziua in care profesorii vor fi pedepsiti pentru plagiat.