…Podurile din Madison County (si Meryl Streep intr-o bucatarie din Romania)

povestea este geniala si robusta, “clinteastwoodish” .

“excrescenetele” cred ca fac parte din cultura americana cu inclinatii normative ( la fel ca in “falling inlove” ).

apoi sa nu uitam ca industria cinematografica americana este o parte din propaganda- chiar si in zonele sale cele mai libere ( functioneaza reguli implicite care afecteaza\moduleaza continuturile si mesajele).

aceeasi poveste fara actorii principali ar fi cazut, probabil, in sordid.

“bucataria” e diferita de la o cultura la alta , in ciuda continuitatii general umane ; momentul cind realizezi ca esti captiv intr-un spatiu care nu te contine este insa trait la fel in orice cultura, in orice context (Meryl Streep a comunicat cu extrema subtilitate atit specificitatea cit si generalitatea situatiei..).

alin: esti cronologic deasupra textului lui gotiu care zice-asa in titlu :
“Un procuror român a primit șpagă un… pod. Nu e banc, e realitate!”
tu cu gotiu va sincronizati sau sunteti intelesi?
mai lipseste cernahoschi sa zica ceva de podu inalt si atunci e tot tacamul complet si cu desert care a vazut filmul ala in care gimnasta aia a noastra facea podu direct din shpagat o sa inteleaga ce-am zis mai sus

ami: asa-i ca-i tare clintwood? nu in tot ce face, evident, ca mai scapa omu si la cirese in ciuda varstei

mystic river m-a dat pe spate: daca nu era vaca aia sa-l tradeze pe barbat-su C-ASHA CREDEA EA CA E CORECT, filmul practic n-avea scenariu

@tx2:
Ba pardon , nu esti la curent….din cauza cenusii vulcaice
Laura a ramas blocata pe meleaguri straine si
a contramandat vizita la Vaslui …poate ai vrut sa te referi la
podul ala inalt numit Tower Bridge…

mihai 2: ar fi prima oara cand cernahoschi nu face ceva din cauza cenusii

mai lipseste doria niculescu sa-si bage gravatarul pe aici, dar nu inca…ea vorbeste doar ca sa intrebe de sanatatea familiei lui nea bascutza cu pipa, si doar la sfarsit, asteptand desigur un semn neechivoc(aline, mailul pe care-l lasa e pe bune. incearca si ai sa vezi ce repede raspunde )

excelent, aline !!!!!!!!!!!!!:)

Ne place să credem că facem lucruri revoluţionare, dar de fapt ne învîrtim în aceleaşi tipare, chiar dacă uneori nu ne dăm seama. Aline, cineva trebuia să preia rolul corului antic. Dintre cei doi fraţi, băiatul ia în jurisdicţie judecata morală, în timp ce fata, empatia. Ambele, omeneşti.

Mie mi-a plăcut minuţia cu care a jucat Meryl Streep în filmul cu pricina. Cel puţin gestul de închidere a frigiderului cu piciorul e un adevărat filigran.

@ marius delaepicentru,
am uitat de scena cu ichiderea bruta a frigiderului, dar sunt multe scene care fac din acest film o exceptie la USA film. Ceva incredibil, fara impuscaturi, fara oameni de culoare, fara prostii cu duiumul…
In privinta subtilitatii jocului celor doi actori, apare de departe jocul femeii care chiar daca este condusa de maestrul regizor, actor, nu cred ca mai avea nevoie de sfaturi. Asta pentru ca Meryl Streap a inteles perfect scenariul si pentru ca probabil il si iubeste pe legendarul cow-boy, politist singuratic, cu sinceritate.
Am pierdut inceputul filmului, dar am inteles ce vroia sa spuna Alin. Nu vazusem filmul si intamplator am avut o ocazie unica sa dau peste el intamplator manevrand pe tv.
Din nimic s-a slefuit un briliant.

@Arcadied, nu a închis frigiderul brutal, ci dimpotrivă, profesionist. Avea mîinile ocupate. A pivotat pe un picior, şi, cumva cu spatele la frigider, l-a închis cu călcîiul din aer. Şi, în general, se mişca de parcă toate obiectele din bucătărie ar fi fost prelungiri ale corpului său. Sunt sensibil la astfel de mişcări, pentru că ele fac parte şi din coreografia mea ocupaţională (bucătăreala).

@ Ami – da, probabil a fost o concesie de box-office. Sau pur si simplu o scapare a lui Eastwood.
@ tx2 – ) imi scapase alaturarea. Ca sa vezi cum se potrivesc lucrurile.
@ remus – multzam – simteam nevoia sa impartasesc cu cineva – si cum toti din casa dormeau…:)
@ Marius Delaepicentru – buna observatia! Toate scenele in doi sunt lucrate cu foarte multa minutiozitate. La un moment dat, tot in bucatarie – unde altundeva? – cand beau ceai rece (sau asa mi se pare mie), el lasa paharul, se sterge la gura si-si priveste mana, ca si atunci cand ti-ai sterge o firimitura si te uiti sa vezi daca ai “prins-o”… Si mai sunt…
@ Arcadied – repet,daca ai pierdut inceputul, n-ai pierdut nimic:) Esti norocos.

Filmul acesta…
Povestea e atat de bine interpretata incat “doare”.
Admirabili amandoi.

un film atat de profund uman, cum chiar ca nu-mi mai amintesc sa fi vazut…si am vazut ceva la viata mea..
Au trecut cateva saptamani de la ultima vizionare (cred ca l-am vazut de trei ori. Doar de trei ori!) si totusi nodul in gat nu m-a parasit nici pana acum. Inca n-am reusit sa ma hotarasc: Francesca a fost puternica sau slaba? A fost o victorie (si asupra cui?), sau a fost o capitulare?
…Dar, mai presus de orice, eu ce ar trebui sa fac intr-o situatie asemanatoare, foarte probabila, de altfel..??