Poezia de sîmbătă seara: una fără titlu, de Ion Monoran

BONSOIR MON AMI!
merci pentru Ion Monoran !(si felicitari)
APROPOS?
sunteti amabil sa postati si asta?????
daca este CAZUL je vous remercie.
(pentru INITIATI n’est ce pas?????????)

Cezar Ivanescu – Turn
când m-am nascut, mama,
pe-o masa, întinsa,
cumplit suferea,
mama mea cea buna
pe-o masa;
dar pe cealalta
mama mea Moartea
goala, lungita, surâdea
atât de frumoasa
mama mea Moartea
surâdea
caci copilul ei ma nasteam
fara ca ea sa sufere!

VIOREL PADINA
Însuşi Abadon
Văd moartea a doua peste moartea întâi încârligate (ce pot să zic?). Însuşi Abadon ţine cu-o tehnică savantă fosa deschisă pentru coitu’ succesiunii ăleia. Şi un alt text, cu-o evanghelie roşie în loc de limbi, strigă cântarea insidioasă

avp-online-seve../

1.bp.blogspot.c../

Poem cu Brodsky
Emil Hurezeanu

Acesta e un poet rus din Leningrad.
Cultura, suferinta si ramasitele unor sperante
Purtate cu discretie pe celalalt taram
Unde tristetea e engleza si voiosia saxona
L-au convins ca Leningradul nu e nici macar fostul Petrograd.
si nici moartea si nici invierea
Ci estuarul lor.
Poate o bolta a vietii saracite de haruri
Ce i-a ratacit pasii intr-o fundatura a lumii planse.
Acum, dupa ani de glorie erudita
Cu ecou in culoarele iederii cu lauri
Poetul din Leningrad are o casa cu veranda la ocean
Asa cum homunculii lui Cehov n-au avut decat in vis.
Amintirea unei prietene – cu nume, patronim si prenume – Desi intacta in larma americana
a€“ o recunoaste de altfel singur in poemul Briza Marina,
tradus de dansul din ruseste in englezeste, in aceasta seara, -
A incetat sa produca tulburari.
Nu mai infloreste.
Dar pentru a uita o viata – si citez acum din poet –
Un barbat are nevoie de cel putin o alta viata.
Era cazul lui.
Acesta e un poet din Leningrad, fost Petrograd.
Doar prietena lui si cu mine nu l-am uitat inca.
ps:
O SEARA BUNA ACOMPANIATA CU UN BON VIN!
MERCI.

in 76 terminasem armata si incepeam facultatea. habar n-aveam pe ce lume traiesc.

in acest moment sunt un consumator de vinri bune n’est ce pas?……. mon AMI?.
imi permiteti sa mai postez si asta amigo Pour toujours ?
ULISE CARELE CE O BELISE (de un marele poet EMINESCIAN ,,Premier Cru,,N’est CE pas???????)
,,
Tanarul Ulise
poezie
de Dorin Tudoran

Cand vei putea sa tii, fara durere,
cumpana noptii pe fruntea- ti intristata,
o pasare va arunca spre cer
inima- i subtire ca pe o sageata.

Sa nu te clatini, trupul tau sa fie
trestie de sticla adapostind lumina,
tarziu, sa dai semn – ca o speranta,
celui uitat si el are sa vina.

Si va sosi pe mare – tanarul Ulise,
cu pieptul devorat de alge,
pe tarm, el va aprinde foc
din credincioasele- i catarge.

Tu vei zari cum fumul se ridica
spre cer ca un copac de sare,
ai sa te- apropii si- o sa vezi barbatul
spalandu-si inima in mare.
merci!

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace! El e unul din cei multi din cauza carora azi putem comenta pe bloguri fara frica ca ne inchid!

…da,Monoran!
“Sint
doar o parte din mine
dar ma simt bine in acest coltisor
ascuns sub aparente…”
Sper ca Mono’ sa se simta bine si “in coltisorul” in care se afla acum, avindu-i linga el si pe, iata, George Serban si Iosif Costinas!
Da, e bine sa ne mai aducem aminte…

Domnule I.T.Morar, sambata trecuta, la acest subiect-v-am trimis o poezie;dupa parerea mea, era in stilul celei propuse de Dvs. Daca ati citit-o, daca v-a placut- dati-mi un semn,in caz contrar nu are sens sa va trimit alta, de acelasi autor.Cu stima, St. Michiu

tema este incontestabil “delicata” & digerata caatare.
Transpunerea…? lipsit de sclipire artistica.
Ei… conceptul cand se imbina armonios cu tehnica, rezulta : genialitatea.