O invitaţie la o dezbatere interesantă, joi 11 martie la Hilton, Societatea academica din Romania (SAR), despre descentralizarea în cultură. Se pare că o să fie prezent şi preţiosul la vedere Kelemen Hunor. Punctul de plecare al discuţiei ar fi rezumat de un editorial al lui Sorin Ioniţă din care citez o bucată:
Regiunile şi primăriile în Franţa nu finanţează state de salarii, ci cumpără proiecte culturale selectate la licitaţii, cu obiective, un anume profil, început şi final. [ citeste mai departe ]

Tot aud propuneri complicate de restructurare, revoluţionare a învăţămîntului românesc. Am şi eu una simplă. inspirată, evident, de alţii, mult mai experimentaţi.

Una dintre cele mai mari probleme este anchilozarea universitară. Profesorii, asistenţii, conferenţiarii ies foarte greu cu idei, cărţi, dezabteri importante. Şi nu mă refer de succes la marele public, ci la succes chiar în mediul academic şi intelectual. Nu prea ai cum să ai succes dacă nu ai o reţea bine pusă la punct.

Una dintre cauze cred că este şi felul în care se rămîne în facultate. [ citeste mai departe ]

Reacţii interesante şi deştepte a stîrnit postarea precedentă despre mîrlănizarea anticomunismului. Şi aş vrea să reproduc aici cele mai bune reacţii. Împreună cu cîteva comentarii. Vă mulţumesc.

Sierra:
Daca nu exista, Iliescu trebuia inventat. Tot raul care a izbucnit la suprafata dupa dec. 89, raul din noi, copt in jumatate de secol de comunism, trebuia sa poarte un nume. Si i-am zis Iliescu. Peste partea lui de vina am asezat partile noastre de vina. Il uram cu o energie demna de cauze mai bune, fara sa ne intrebam daca el este singurul vinovat. [ citeste mai departe ]

Priveam într-o doară Radu Moraru de vorbă cu istoricul Stoenescu şi cu jurnalistul Cartianu (încă obosit după o campanie extenuantă la Eurovision). Iarăşi ne atacau ruşii din toate părţile, Iliescu era vinovat de sîngele vărsat. Cînd, deodată, intervine cu un telefon Ion Iliescu. Domnilor, mi-a spus soţia despre emisiunea voastră, că am achemat ruşii că nu ştiu ce. Nu este adevărat.

Iliescu a sunat să lămurească problema şi am urmărit uimit aproape două ore cum a stat de vorbă cu Neanderthalul. [ citeste mai departe ]

Bun, deci toată lumea umbla cu ochelari de IMAX, mallurile zumzăiau de băieţi care fură de obicei de pe net, toată lumea a avatarizat, ridiculizat, glumit cu filmul devenit într-o săptămînă referinţă obligatorie. Apoi a urmat marea mahmureală. Marea dezicere de propriile orgasme obţinute simplu: marketing invaziv, tehnologie cît cuprinde, poveste simplă, imagini care s-au downloadat rapid în creierele maselor şi care le-a modificat rapid filozofările despre virtual.

Şi apoi ne-a fost ruşine. [ citeste mai departe ]

Concluzie: Oscaruri oarecum previzibile, cu un învins pentru plăcerea snobilor, Avatar, dar şi cu Bullock pe acolo. Tarantino complet lăsat de izbelişte. Peisaj sărac, irakian. Şi un show, la fel. Gata, vă pup. Mă duc să beau o cafea şi dup-aia cobor în lumea reală să mai şi muncim, să mai plătim o rată. Noroc.

FILMUL - HURT LOCKER - Cameron îngenunchiat. Eu nu mă bucur exagerat. Inglorious trebuia... Războiul din Irak l-a bătut pe ăla de pe Pandorra. Nu ştiu care e mai imaginar. [ citeste mai departe ]

Întîi de toate aş vrea să-i decernez adevăratului film al anului, dincolo de pieile albastre, Irak şi Clooney, premiul meu personal, Rogoscar-ul:). E un film zdrobitor.  Oamenii care au băgat la scenariu ar trebui să aibă bere gratis în orice bar din lumea asta. Doamnelor, domnilor, copiilor, vă prezint "In the Loop" (nominalizat în lumea reală doar la scenariu adaptat).

Covorul

Mă uit la tîmpenia asta cu covorul roşu, încerc să prezic cele mai urîte rochii, cele mai stupide apariţii. Dar mă plictisesc bine. [ citeste mai departe ]

Mai întîi invitaţia simplă: la noapte o să mă uit la Oscaruri cu laptopul în braţe, în direct de aici, de pe Vox. Aştept reacţii, comentarii, pronosticuri (înainte, nu după) de la voi. Pînă la urmă e şi Oscarul un pretext pentru burghezii cuminţi şi adevăraţi să nu doarmă, să se ducă luni obosiţi la serviciu. Aşa că să ne destrăbălăm geekşi burghezi care iubesc Hollywoodul şi spun în public că-l dispreţuiesc.

În rest...

Ura pentru Avatar devine iubire pentru Hurt Locker. Se spune cam aşa: [ citeste mai departe ]

Vorbele au consecinţe. Cel mai mult ne-am obişnuit să spunem exact inversul. Ce se va întîmpla la CFR e de-a dreptul tragic şi arată că toată vorbăria fără discernămînt (despre eficientizare cu orice preţ a statului prin privatizare şi căpuşare; bonus: punerea, o dată la două fraze, a măreţei gîndiri "statul e păgubos, privatul e miraculos") are efecte. Nu au fost doar vorbe. Acum ne dor.

Disponibilizări de mii de oameni la CFR. Strategii de eficientizare care vorbesc despre suspendarea curselor nerentabile. [ citeste mai departe ]

Un scenariu  pentru buna dvs şi a mea dispoziţie.

Rîdeam zilele trecute cu amicii de la slujbă de un scenariu perfect mediatic al apocalipsei. Şi chiar nu înţeleg de ce nu i-a chemat nimeni pe toţi trei într-un studio de televiziune. Poate pentru că, la ce foame de audienţă, ideile sînt surprinzător de puţine şi fixe. Aşadar o masă triunghiulară cu Streinu-Cercel, cu Mărmureanu şi Mencinicopschi ar alcătui tridentul sfîrşitului lumii.

Un atac din trei zone cu mare audienţă, uşor de agitat: [ citeste mai departe ]