Cum sa faci cercetare fara sa lasi urme

Cercetarea in romania se face pe sub masa. se gasesc doi colegi care scriu o carte la o editura infiintata de unul dintre ei, si gata. avem succesul mondial. de fapt, ei nici nu sti pun problema, la nivel international, ci se chinuie sa si indeplineasca cerintele, ce tin strict de natura specifica postului in care au fost incadrati. cu acest imperativ, si acest scop, avem, normal, si rezulate,dar pe masura lor.

Va dau un studiu de caz:
S.C. Institutul National de Sticla SA aflat in prezzent in insolventa.
reprezinta tipul de institut carcateristic pentru romania: ineficient, mancator de bani degeaba, fara a produce nimic memorabil, cu impostori pe post de specialisti.

O analiza buna a situatiei, pentru care va felicit. Iar la punctul 1) ati pus degetul pe rana, cum se spune.
In ceea ce priveste punctul 3), se pare ca a inceput o deschidere chiar in sensul celor expuse de dvs. S-a lansat de curand o competitie pe site-ul CNCSIS care se adreseaza unor astfel de tineri: cncsis.ro/Publi../.
Numai ca, domnule Bostina, exista un “dar”…Daca, din motive financiare, se va intampla ca fondurile pentru cercetare sa fie taiate de cine stie ce rectificare bugetara (ca anul trecut), ce se va intampla cu cei care se vor fi dedicat acestor proiecte si-si vor fi lasat existenta (material vorbind) chiar la latitudinea acelora care “taie”? E asa o doza de imprevizibil, avand in vedere o atare experienta anterioara (o spun ca “patit”, pe alt tip de proiect).

corect punctat. In cercetare , problema e mare si grava si nu stiu cat de mult ar revolva-o banii. Dovada? In ultimii 5 ani, guvernul a lansat o serie de competitii “de excelenta” importante, cu sume considerabile. Rezultatul? Pe platforma Magurele, intituttul de stiinta materialelor, s-a trasformat in adevarat mausoleu, cu scari din marmura, usi din inox..etc. La fiecare etaj, exista cel putin un fotoliu (pt. relaxare). Fiecare grup, are scaune cat mai ergonomice si mai “relaxante”. La un moment dat, la mine in grup, nici nu se mai stia numarul prelungitoarelor electrice(asta e primul lucru care mi-a venit acum in minte-se ajunsese la 20, intr-un grup format din 6 oameni), un laptop care zacea in dulap, memory stick la fiecare (cel putin unul) etc. Rezultate in schimb..pauza. Pe ici pe colo cate un articol intr-o revista romaneasca sa se justifice totusi banii. Angajarile, bineteles ca trebuie mai intai sa faci tatonarea, sa vezi pe langa cine te poti lipi (ca tanar absolvent) ca de..”tu esti prost, nu ai facut scoala ca noi, pe vremea raposatului cand la fizica se manca pe paine”. Tu, tanar, te agiti, cauti grand european, ca vb. aia suntem in UE si avem dreptul, castigi bursa pe meritul tau. Si rasplata? cand iti anunti seful ca ai dori sa iti faci un doctorat in Europa (dar nu sa pleci definitiv ci doar continuarea studiilor), e ..”daca vrei sa pleci, mai bine pleci si nu te mai intorci, ca ei vor sa iti fure ideile -noi te-am angajat si tu lucrezi la altii??” (raspuns de cercetator grad I, cu pretentii).
Asa incat, nu ma mira locul 43 din 45. Bine ca nu suntem pe 45 din 45 )

@no edge:
Asa este. Este extrem de important sa stii exact pe ce bani te bazezi. Orice proiect de cercetare are un ritm propriu. Nu-l poti schimba de la o luna la alta, dupa schimbarile de dispozitie ale guvernului.

@marlene:
Solutia e gasirea unei modalitatei de a garanta independenta tinerilor cercetatori, care sa-i scoata din sistemul de vasalitate din tara.
E o mentalitate de Ev Mediu: cercetatorul eroic, sarac, virtuos si fidel.

Fi serios,sunt destui oameni capabili , jumatate pleaca in strainatate, un sfert primesc un post bun la o companie multinationala si celalalt sfert incearca, dar dau de un sistem idiot .

@Mihnea Bostina: multumesc pentru raspuns si-mi dau seama ca stiti la ce m-am referit.

Cel putin o parte din adevar este ca nu exista “mijloacele fizice” pentru a efectua cercetare. Daca am avea echipamente suficiente pentru toata lumea, ar fi loc si timp pentru tot, publicatii unde sa scrie oamenii ce au pe suflet si speranta de ramificare a stiintei. In rest, nu suntem mai prosti ca strainii, doar ca aia au cu ce sa lucreze si acces facil la toata informatia de care au nevoie. “Strainii” sunt “vesticii”, da – acolo unde pleaca desteptii nostri.

GENA… asta e vinovata. Coanda si Vuia au reusit la Paris… Vlaicu, in Romania, s-a prabusit. Cine a vrut binele Tarii Romanesti: tradat, omorit. Brincoveanu, Vladimirescu, Mihai Viteazul…asta e istoria Regatului: un sir lung de tradari…aaa…si “haiducii”…care luau de la bogati si dadeau la saraci ! Cele mai crunte rascoale au fost in Regat. De ce ? Ca fiecare domnitor avea regulile lui..spaga la Inalta Poarta si taiat un cap, numit altul…ca si acum…cum apuca unu’ o functie, musai sa schimbe ceva…sa iasa-n fata ! Asa ca, gena e vinovata. Cioran, Ionesco, Petru Popescu… da’ ne laudam cu ei…si-n Transilvania exista CADASTRU de pe vremea Mariei Tereza ! Iar azi inca nu stiu cit pamint e in Romania !…de la Bucuresti.

Mie mi-a placut mult articolul. E fascinant sa vezi ca poporul roman nu se dezminte. Orice roman stie totul despre orice. In tarile civilizate, ziaristii nu vin cu solutii, ei sapa, fac anchete, afla cati cercetatori stiintifici , cate institute si cate comisii guvernamentale exista. Prezinta date concrete, procente care arata cati bani de cercetare merg la cercetarea reala , cati bani de cercetare merg la comisii care organizeaza cercetarea, etc. Fac calcule si constata ca desi cercetarea romaneasca nu e finantata comisiile care raspund de ea sunt bine mersi. Eventual fac scandal despre cat de scandaloasa e situatia. La noi, ziaristii se implica si vin cu propuneri. Am plans la faza cu institutul. De ce un institut? De ce nu 3 , ca sa incurajam concurenta? Sau 5? Apropo, e voie sa folosesc sintagma jurnalist pentru cineva care scrie prostii pe net fara nici o raspundere? Asa , si eu sunt jurnalist.

@nellu:
1. Exista suficiente institute de cercetare in Romania

2. Institul asta ar fi mai curind o modalitate de finantare diferita de celelalte

3. Cred ca e mai usor, mai eficient si mai rapid sa se construiasca ceva pornind de la zero, decit sa se cirpeasca mecanisme existente

Stit ce spunea un matematician roman din SUA ?…mai acu’ ceva ani la emisiunea d-lui Dinescu, ora 22 la Realitatea… “Astia se chinuie sa faca reguli si o lege pentru bursa, in loc s-o ia pe cea de la Londra si s-o traduca in romana”..si-ntr-o ora i-a aratat d-lui Dinescu cum a cistigat 1 milion de $ in timpul emisiunii cu laptopul… asa ca visati la cercetare…poate cercetasi… ca bani…de la Ford, daca mai are, Coca-Cola, Mercedes, Toyota, Panasonic… ca astia AU cercetat.

@Mihnea Bostina 12 – si acest minunat institut va fi finantat cum? Nimeni nu impiedica orice investitor serios sa-si faca un institut de cercetare privat, sa descopere fuziunea la rece , sa o breveteze si sa se umple de bani. Daca noul institut al Dvs va depinde de buget, ajungeti la comisiile de care ziceam. Succes.

imi place, scurt si la obiect!

de asta e nevoie – de criterii de performanta clare, iar in posturi cheie oameni obisnuiti sa lucreze in asemenea mediu profesionist. sunt destui bani europeni pe care ei vor sti sa’i acceseze.

toate universitatile din ue si sua lucreaza asa, cu granturi si finantari bine determinate.

numa o hiba, ridicol de minora, dar care strepezeste finalul: “Functie de rezultate”?????? ok, graba mare, dar totusi.:)

@nellu: dl bostina a scris clar in text ca este cercetator. iar in prezentarea din coloana din dreapta, langa titlu si poza e precizat: cercetator la harvard, in sua. o avea dreptul sa se pronunte?

cine s’a grabit sa dea cu piatra?

@rezon:
Dar totusi am comis-o!

@ Mihnea Bostină
Ziceti: „care sa aiba taria, energia si cunostiintele necesare pentru…”
CUNOȘTINȚELE, domnule Boștină, cu un singur „i”, de la „a cunoaște” (cunoșt+ință), spre deosebire de „știință”, care vine de la „a ști” (ști+ință). Că altfel e păcat de toate școlile alea ale Dvs, să nu vă supărați pe mine, da’ mai avem și noi, ăștia, filologii, câte o goangă…

buna seara,

si eu, ca si marlene de mai sus, sunt prinsa in sistemul de la Magurele si ceea ce spune ea este mai mult decat corect, cu precizarea ca fiecare proiect castigat de un colectiv are niste sume fixe pe diverse capitole, sume ce nu pot fi folosite in alte scopuri, decat in masura foarte mica. Eu una inteleg de ce s-a ajuns la o asemenea masura: mai acum cativa ani cand nu era, toti isi puneau banii la salarii, iar investitiile in aparatura sau alte asemenea era 0; de asemenea, institutiile care acorda granturi de cercetare nu au de unde sti exact cate proiecte de cercetare ai tu si ca poti folosi hartia cumparata pe banii de la un alt proiect si ca ar fi mai bine ca acesti bani sa ii directionezi in achizitionarea de echipamente, de exemplu. In acelasi timp, conducatorii de colective nu vor sa piarda acesti bani, deci se ajunge la a cumpara, asa cum marlene a zis, 20 de prelungitoare la 6 oameni sau 100 de topuri de hartie la 8 (cum s-a intamplat la mine).
Pt mine, problema majora in cercetarea romaneasca, la ora asta, este lipsa de oameni competenti, atat la nivel de sefi de grup cat si la nivel de “talpa”. Pt cine nu stie exact cum arata cercetarea romaneasca acum, va spun ca avem cateva laboratoare mai dotate ca unele din occident (am facut un master la Paris 6, si am lucrat un semestru intr-un laborator francez). In momentul de fata, se mai plang ca nu au aparate doar cei care au stat la birou si au asteptat ca acestea sa pice din cer. Bine, lucrurile nu sunt perfecte, spun doar ca in ultimii 4 ani au fost suficienti bani in sistem ca cei interesati sa inceapa a se pune pe treaba.
Acum, echipamente avem, dar cu oamenii ce facem? E, aici inca se sufera de o meteahna: noi ne angajam oamenii nostri si aici nu ma refer neaparat la nepotisme (numarul rudelor in sistem nu e atat de mare), ci la atitudini de genul: oameni competenti, ce au absolvit, macar partial studii in tari vestice, ca Germania, sunt dati la o parte in favoarea unora carora le-a luat 6-7 ani sa termine facultatea, motivul evocat fiind “asta e de-al nostru”, nu conteaza ca nu e in stare sa calculeze efectiv o integrala, sau sa sa faca, singur, o masuratoare cap-coada si sa interpreteze niste date, dar macar s-a gudurat pe langa sef si a stat ca prostul in scaun cate 4-6 ore/zi, timp de un semestru, ca sa-si faca lucrarea de diploma.

P.S. cazurile studentilor sau doctoranzilor similare celui la care am facut referire mai sus (ce au terminat studii in afara si nu isi gasesc de munca aici), se rezolva destul de simplu pt toti: pleaca inapoi in vest si ajung sa faca performanta acolo, in loc de aici. In acelasi timp, sefii de laboratoare de aici sunt fericiti ca si-au luat un gigel ce sigur nu le va pleca din colectiv si care nu va face in veci probleme sau ridica pretentii la modul cum se desfasoara activitatea – la urma urmei el e primul interesat sa nu faca prea multe valuri. Si asa toti vor trai fericiti pana la adanci batraneti, iar cercetarea romaneasca va merge in continuare ca si pana acum.

cred din ce in ce mai mult ca una din dimensiunile esentiale este “evaluarea”. evaluarea cunostiintelor studentilor prin examene, lucrari, discutii, dezbateri, etc. evaluarea cercetarilor – concretizate in articole – cate reviste cu comitete de lectura externe si oarbe exista in ro? stiu, e o intreaga discutie in occident mai ales despre ce inseamnaa, efectele perverse, etc, etc si sunt de acord, dar in romania nu am ajuns nici macar la o chetie esentiala si minimala: corectura de limba romana! si nu glumesc. luati ceva reviste din stiinte sociale si va veti convinge.

Iei o tara din lumea a treia, de ex Romania, trimiti niste medicamente, cum ar fi CYTOTEC, scrii in prospect ca este pentru “* tratamentul ulcerului gastric sau duodenal in evolutie, bolilor stomacului si duodenului cauzate de ingerarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene * prevenirea bolilor stomacului si duodenului datorate medicamnetelor antiiflamatoare nesteroidiene” (cand el de fapt a fost creat pentru a produce travaliu – sarcina fortata sau avort spontan) si le distribui gratuit in sistemul sanitar al tarii in care vrei sa faci cercetarea.

optlasuta.wordp../

PS: o femeie insarcina a murit intr-o maternitate din Galati (impreuna cu fatul) dupa ce medicii (pun pariu ca in necunostinta de cauza) i-au administrat Cyotec.

@Bostina

Scuzati-ma dar nu cred ca optiunea inventarii unui nou institut ar fi benefica.

Organizational se pot constitui consortzii, din cele existente, pe domenii, dar nici aceasta nu ar schimba prea mult.

Ca sa putem intelege fenomenul trebuie sa analizam putin:

- Romania este o tara al carei invatamint superior autonom dateaza de mai putin de 200 de ani.
- In Romania alfabetizarea s-a incheiat ( pe hirtie) in urma cu 50 de ani.
- In Romania fiinteaza primul oras electrificat din Europa…si sunt inca zone unde oamenii nu au crent electric.
- In Romania, in urma cu 20 de ani s-a strigat “moarte intelectualilor”- acestia fiind perceputi ca “dusmani ai poporului”, categorie ‘sociala” (sic’ neimportanta, un fel de balst .
- In Romania 40% din cetateni nu au apa curenta si canalizare.
- In Romania primul lucru pe care l-au facut bolshevicii sovietici odata ce au ocupat tara, dupa rezboi, a fost sa distruga intelectualitatea emergenta ( cind spun ‘distruga” ma refer la distrugere fizica ..in massa).
- In Romania a exista un blocaj informational total timp de 60 de ani( lipsa de comunicare cu mediile stiintifice, lipsa de acces a specilaistilor la materialele educationale specializate, imposibilitatea diseminarii rezultatelor proprii).
- In Romania , din punct de vedere economic educatia, cercetarea, sanatatea sunt in continuare percepute si descrise ca fiind “domenii bugetare”, care “consuma fonduri” ( “maninca sudoarea poporului de ponmana”)- acest concept provine din epoca stalinist-ceaushista , fiind si azi in mare voga in media corporatista .
- In Romania prima decizie a parlamentului in 1990 a fost desfiintarea invatamintului liceal obligatroiu !!!!
- Romania, spre deosebire de alte tari europene, nu isis sustine si promoveaza interesele in domeniul stiintific si al cercetarii ; paradoxal, in societatile europene de profil Romania este reprezentata si cotata mult mai bine decit alte tari din zona ; toate demersurile stiintifice, de comunicare si diseminare precum si de participare in organismele stiintifice europene sunt finantate de catre specialisti ( statul Roman nu finanteaza diseminare rezultatelor is nici nu valorifica\valorizeaza aceasta resursa stiintifica si tehnologica).
- In Romania institutele de cercetari sunt falimentate cu buna stiinta, fiind abordate dpdv. economic ca si cum ar fi fabrici de ceva, ce trebuiesc privatizate…ca sa aiba “profit’ ( aceast confuzie fundamentala intre profitul in sens comercial si respectiv beneficiul economic , social , stiintific si tehnologic pe tremen lung ….este neintilnita in alte tari europene).

Pe de alta parte putem sa observam si alte elemente :
- Romania este singura tara din zona care are capabilitatea stiintifica si tehnologica de a-si produce singura serurile si vaccinurile necesare.
- Romania exporta forta demunca licentiata si inalt calificata.
- Romania detine un Nobel in stiinte si unul in Literatura ( cind spun “detine” ma refer la faptul ca laureatii sunt produsi ai sistemului educational din Romania).
- Romania exporta specialisti IT care sunt foarte bine cotati (in ciuda faptului ca la noi, pina acum 20 de ani IT-ul era considerat ceva “rau”, “ractionar” si “kapitalisT”..iar oamenii nu aveau acces la masini de scris si copiatoare ( considerate si acestea ca fiind instrumenete capitalistepericuloase).
- Romania a fost privata de recunoasterea primatului stiintific in anumite domenii, din cauza lipsei de interes a statului roman in acest domeniu ( cu alte cuvinte…gigel e bun la matematica, dar mama lui nu trece niciodata pe la scoala, asa ca n-o sa ia el premiul I!)
- Romania este parte a proiectelor de cercetare—dezvoltare UE in domeniul laser-ilor.
- Romania are indicatori de dezvoltare umana mult mai buni decit nivelul de performanta economica si nivelul de trai. De ce ? Tocmai pentru ca suntem o natie creativa, care am mostenit o scoala si am invatat sa facem performanta si in conditii de avarie.

Este o chestiune de determinare politica, finantare si actiune pe termen lung ( zeci de ani).
Cosmetizarea cu infiintarea unui nou institut, sau cu schimbarea unor oameni de pe niste fotolii ministeriale..nu va schimba cu nimic in bine situatia.

Nici auto-victimizarea nu foloseste.

Nici promovarea unor elucubratii pe post de cercetare stiintifica ‘alternativa”

Cred ca ar trebui, in actuala conjunctura economica mondiala, sa ne intoarcem “back to basics” …sa ne concentram pe domeniile tehnologice care ar putea sa creasca gradul de performanta economica, sa absoarba forta de munca si astfel sa creasca interesul companiilor pentru formarea tehnologica si stiintifica.

Cunoasteti desigur si faptul ca in lumea libera si prospera, cu traditie si interes in cercetare , finantarile sunt foarte mari, adesea mixte; acolo unde intervine finantarea privata a unor proiecte, intervine si lobby-ul si marketarea ‘produsului”- acesta fiind realizat in scop de comercializare si profit ( cazul big-farma), ceea ce face ca zona stiintifica sa fie plina de tot felul de studii, nu toate avind relevanta, dar fiind promovate, marketate, conoscute, etc.
Am observat- probabil ca si dvs.- la Congresele internationale ale societilor stiintifice din domeniul meu o scadere alarmanta a calitatii prezentarilor si comunicarilor pe plan international..pe masura ce diverse industrii si companii “preiau” leadership-ul si promoveaza comercial produse, bazate pe ‘studii’ etc. Personal cred ca domeniile trebuiesc separate si zona corporatist NU trebuie sa controleze eductia si cercetarea fundamentala.

Chestia cu “tinerii cercetatori” si “finantarea independenta” ( pe linga ca NU exista finantare independenta) suna frumos, seducator..vine din anii 60-70 …dar nu se verifica pe teren .
ca sa putem avea “tineri cercetatori” ar trebui sa avem un sistem educational care sa identifice si sa privilegieze astfel de calitati , precum si un sistem academic +institutele care sa le ofere acestora de munca+ conditii pentru desfasurarea cercetarii.

Apoi stiti, cu cercetarea este la fel ca in sportul de massa- selectarea valorilor si a mintilor potrivite unui anumit domeniu- se face din scoala si se mentine…

Dar dupa cum au mers lucrurile in sport..presupun ca tot asa vor merge si in cercetare.

@Bostina

scuze pentru lungimea postului.

m-am saturat de comentariile tipic romanesti ; “vaaai ce ne facem soroooo ca la noi nu avem cearcetareee..ca noii suntem proooshti, etc”
stiti bine ca lucrurile sunt complicate, cu determinism ce ne scapa.

studiile si scorurile se bazeaza pe adtele primite de la autoritatile romane.

dar stiu oare autoritatile romane despre ce e vorba cu cercetarea/ evident nu! mai vine cite unul cu ambitz si vrea si el sa fie director …ca deh….

exemplu- o unitate de cercetare a cistigat o competitie internationala dura- fara sa primeasca niciun sprijin institutional …nimeni nu stie. iar dak spui ca ai cutare acreditare stiintifica…ti se ride in nas..”laasaaatzi..toarashu…ca shtim noiii!”

simplificarile nu folosesc nimanui!

Cred ca marea problema a cercetarii romanesti porneste de la sustinerea ei de la buget. Cercetarea TREBUIE privatizata 100%! Sa se faca in Universitati private, in companii private (din diferite industrii) si in insitute/laboratoare private. Care sa se auto-finainteze vinzind rezultatele cercetarilor (sau prin contractare) – singura metoda de cuantificare a activitatii cercetatatorilor!

Altfel se ajunge la situatiile aberante de azi. Mi-a fost dat sa fiu coleg de excursie cu un inginer “cercetator”, la un insitut de cercetare din Capitala. Lucra in cercetare de pe timpul lui Ceasca, in acelasi institut. La intrebarea mea referitor la vreun proiect mai important la care a lucrat in cei mai bine de 20 de ani de cariera, nu a putut sa imi numeasca UNUL macar! Si cind am intrat putin in detalii (fiind eu insumi de pregatire inginer electric, ca si el – dar cu activitate in proiectare de aproape 15 ani in Canada), mi-am dat seama ca ii lipseau cunostinte de baza din meserie. In Canada nu ar fi lucrat nu intr-un institut de cercetari, dar nici macar ca inginer electric. Nici macar ca simplu electrician! Si stiu ce vorbesc.

Un institut care nu poate numi nici macar o singuira realizare de nivel european intr-un ciclu luat in studiu NU MERITA SA EXISTE! Asta va duce la schimbarea colectivului incompetent, la atragerea tinerilor capabili. Avind nevoie de rezultate care sa ii mareasca gradul, faima (si, deci, venitul), va gasi bani de salarii competitive.

@Nick Sava:

stimate domn,

dvs. extrapolati o situatie din Canada ( admitind ca aveti cunostinta de ceea ce se intimpla acolo) peste una din Romania.Metoda sau premisa de la care porniti este eronata stiintific ( este ca si cum ati compara doua sisteme de referinta diferite).

Privatizarea nu este o solutie miracol ci un proces care se amorseaza (sau nu !!!), in functie de situatia de pe teren…va pot da o multime de exemple care sa infirme teoria dvs.

Tarile anglo-saxone au primatul cercetarii- si asta de multe sute de ani- pentru ca modul lor de gindire este diferit, dar si pentru ca au atras intotdeauna resursele in domeniu ( nu mai conteaza daca prin mijloace corecte ori incorecte).

Fapt este ca , in prezent, stiinta si tehnologia sunt “la liber”..trebuie doar sa vrei sa iesi din evul mediu…ca ai toate mijloacele la indemina.
Situatia in Romania este tocmai “la din contra”; adica economia este complet privatizata dar NU are interes in domeniul cercetarii si noilor tehnologii ( fiind o economie bazata mai ales pe specula, frauda si comert). Nu e cercetarea de vina pentru asta.Tot astfel se intimpla si in arta.

Pot sa va asigura ca multe rezultate ale cercetarii romanesti sunt preluate ca aplicatii si valorificate de catre alte economii…(experienta personala). La noi chestia pe care o sugerati dvs. nu functioneaza, din cauza ca “clasa manageriala’ este precara educational si nu are viziune, iar statul nu percepe cercetarea – educatia ca pe un domeniu strategic.
In toatat UE domeniul cercetare- inovatie-educatie este gestionat predominat PUBLIC, de stat, in sensul ca este privit ca o resursa strategica..un fel de zacamint…In sensul acesta in Romania nu se ’sustine” domeniul cercetarii – fiind chiar ignorat.

Ce mi se pare amuzant “la noi” este faptul ca “economia privat” solicita “ajutor” de la stat…asta e culmea!

( mentionez ca lucrez in cercetare- multi-nationala )

exemplu recent _ Romania a economisit peste 30 milioane de euro ca urmare a faptului ca a avut un institut de cercetari capabil sa genereze produsul ce altfel ar fi trebuit cumparat..credeti ca Romania va investi in acel institut, pentru a-si mari beneficiile pe termen lung ? Desigur ca NU!!!.dar credeti ca multinationalele vor investi in acel Institut pentru ca s-a dovedit performant? Desigur ca NU!! ( sunt suficiente baze de productie cercetare ..si suficiente piete)..Deci principiul dvs. nu se sustine. corporatismul functioneaza altfel…

depine doar de propriile noatre decizii..

@Nick Sava: De acord domnule Nick Sava, dar ce ne facem cu cercetarea in domenii care nu au o aplicabilitate directa si imediata cum ar fi cea filologia si lingvistica, istoria si arheologia, geografia, filosofia etc.Pe ei unde ii incadram atunci? Este adevarat insa faptul ca in institutii care ar trebui sa creeze cercetare sunt foarte putini angajati care chiar fac acest lucru.

@wodan:
le desfiintam ca fiin inutile si imposibil de transformat imediat in bani. nu?

asistam la o schematizare primejdioasa a realitatii, care duce la decizii pernicioase.

Exista doua modalitati de a reface
un organsim devastat: dieta si perfuziile.

Cercetarea noastra a fost pina de curind,
timp de vreo 2-3 ani pe perfuzii – si incepuse sa sa dea semne viata.

De curind i-au fost smulse firele.

#

Foarte pertinente multe din comentariile dvoastra,
insa nu trebuie sa judecam situatia ca si cum am vorbi de un organism normal.

@Mihnea Bostina:

normal sau anormal- e tot ce avem ; si e important .

Nu sunt de acord cu teoriile vehiculate mult prea des in ultimii 20 de ani , alea cu “sa vina tinerii”.Desigur ca vor veni;vin in fiecare an si in fiecare generatie; important este din ce\cine ’se trag” acesti tineri, care sunt mereu altii si care trebuie musai sa se maturizeze intr-un climat stabil , propice si fertil cercetarii, gindirii, creatiei, cunoasterii.Important este sa consolidam ceea ce avem si sa dezvoltam anumite domenii care sunt mai robuste.

E valabil si in domenii ma putin complicate- bunaoara mestesugaresti.

Avantajul momentului este faptul ca libertatea de informare este o certitudine, aici, ca si in oricare alta tara civilizata.Avem exact aceleasi instrumente, chirar daca principiul administrativ e diferit.

Politizarea si clisheizarea nu sunt favorabile stiintelor. (iar la noi e o traditie in acest sens).
La fel de inutile sunt si falsele expertize.

ps. de obicei dieta si perfuziile se administreaza concomitent daca organismul e bolnav. “firele’ ( banuiesc ca metaforizati perfuzoarele) au fost smulse de multe zeci de ani . Ciudat e ca inca ne mai zvircolim.
pesemne ca suntem deosebit de rezistenti.

apreciez mult demersurile dvs. nu cred insa ca domeniul cercetarii este un fel de ‘cintarea romaniei”. poate chiar ar trebui abordat sub aspect strategic , militar si de siguranta nationala .

Granturi mici si institute de cercetare mari… interesanta solutia!

Eu propun alta: timp de 5-7 ani de zile performanta stiintifica sa fie evaluata de un DFG sau NIH.
Dupa care tragem linia: ce-i sub linie, au revoir!

In conditiile astea poate m-as intoarce si io in tara…

@Gicu Maracine:
dupa continut, as zice ca sunteti in tara si nu in domniul discutat.
alminteri ati sti ca , din punct de vedere stiintific, nu poti compara merele cu perele .

argument: Romania este o tara cu PIB-ul 1\10 fata de media europeana si respectiv 1\20 fata de sua ; in plus in Romania procentul din PIB alocat activitatilor de cercetare-inovare este sub procentul europena in domeniu (aceasta este o chestiune ce tine de natura si structura conceptiilor politice si strategia de dezvoltare).

Intrucit nu poate exista dezvoltare fara progres stiintific si tehnologic, ne aflam in zona dilemei magarului lui Budridan.In plus la noi lipsesc granturile corporatiste (normal ca fiecare tara cu “scaun la cap” isi pastreaza si protejaza resursele, ceeea ce la noi nici macar nu intra in discutie- noi ne exportam resursa de cercetare, care este prioritar umana).
Solutia dvs. cu evaluarea si tragerea liniei este si mai contra-productiva decit ce propune d-l Bostina, cu mega-institutul.

oricum “spiruharetismul” nu este o solutie! s-a vazut!

@Luigi:

Nu sunt sigur ca inteleg.. si nu sunt sigur ca ati inteles.
Sa le luam insa pe rand. Would you care to explain this:

“Solutia dvs. cu evaluarea si tragerea liniei este si mai contra-productiva decit ce propune d-l Bostina, cu mega-institutul.”?

@Gicu Maracine:

imi pare rau ca nu atzi intzeles. argumentele sunt in postul precedent.

ceea ce propunetzi dvs. este ceea ce s-a facut pina acum- adica sa ne culpabilizam degeaba, ca nu putem avea performantzele in cercetare ale americii, dar cu o finantzare sub media..europeana.

Deasemenea sa numaram totalitatea persoanelor implicate sau potentzial implicate ; in Romania persoanele cu studii superioare ( dar nu spiruharetishti !!! ) sunt sub 5% din totalul cetatzenilor ..dintre acestia cu potentzial, interes si timp pentru activitatzi de cercetare se afla in mediul academic si in citeva zone cu statut de institut(adica este vorba de citeva mii de oameni).
Apoi chestiunea cu punctajele tine si ea tot de finantare.
(ex- turcia este o tara cu nivel de dezvoltare umana si nivel academic mult sub media europeana, dar acest stat a invetsit foartemult in ultimii 10 ani in educatie univ. abroad si respectiv in marketarea propriilor “produse”, pentru a aparea in scoruri si clasificari.,organizari oficiale si finantate de congrese internationale,finantarea participarii, etc). Nivelul de discutii este , cum sa va spun,cu mult sub ceea ce se discuta la noi in domeniul respectiv…dar e turcia , Nu?(ati observat ca romanii au fost invatati sa aiba un complex generic de inferioritate, dar fara sa verifice).

Si apoi dvs. ce linie vreti sa se traga/ adica de la 0 lei 0 bani sa trecem la minus ?

tipic romanesc ( vorba reklamei)- daca o atleta din Ro. se claseaza pe locul II la marathon…o criticam in presa; daca iese pe locul I ( evident ca efortul ei valoreaza dublu decit al celorlati)..nici nu mai pomenim. Am avut o sportiva din Braila care a cistigat o proba mondiala sau olimpica la…innot, in pofida faptului ca in orasul ei NU exista bazin de inot; dupa citiva ani, n-a mai cistigat..si atunci am fost cu totzii extrem de fericitzi ca am putut sa o criticam dur pentru asta.

In fine- strategia de dezvoltare in domeniu cercetarii este complicata si nu poate fi abordata de pe criterii jurnalistice sau ingineresti- cu atit mai putin de pe pozitiile romanului suparat pe viata.Solutia finantarii integral private nu s-a conturat inca.

deci, ce linie doreatzi sa tragem?

Nu stiu de ce se presupune ca imi iau exemplul “din Canada”. Nu am lucrat in cercetare in Canada, nici in Romania. Exemplul dat de mine se referea strict la un cercetator din Romania: care nu putea mentiona macar o cercetare importanta, de domeniul public, a Institutului unde a lucrat peste 25 ani!

Afirmatia ca saxonii nu se pricep sa faca cercetari – sau ca le fac DOAR acaparind oameni de stiinta de alte nationalitati – e complet falsa, ma mir ca vine de la un cercetator. Dintr-un condei ii sterge pe Franklin, Edison, Morse, Gates si nenumarati altii. Iar cei ajunsi in America din alte parti s-au dus acolo pentru ca au gasit laboratoare, institute, climat de munca – absolut toate private! Eficiente.

Amintind de aceasta, sa ne referim doar la Universitati. Ele sunt private si munca de cercetare este o parte importanta a activitatii lor. Profesorii sunt obligati sa faca cercetari si sunt judecati dupa produsul muncii lor. Nu doar in domenii tehnice. O fac si in matematica,. fizica, medicina, literatura, istorie, geografie, biologie, etnologie… Cele mai mari santiere arheologice din lume sunt dschise sub patronatul marilor universitati! (asta ca sa raspund lui wodan).

Rezultatele in astfel de domenii se masoara prin “hirtii”, prin publicatii in reviste de specialitate, prin cistigarea de premii – inclusiv Nobel! (rolul lor este si acela de a ridica rangul Universitatii, de a atrage candidati) Romania NU CONTEAZA in aceste confruntari. De ce? O fi cercetarea “mina de aur” a unei societati, dar sistemul de stat romanesc a promovat o imensa cantitate de “steril”. Pina la a face perfuzii, e nevoie sa se opereze partea rea, altfel e pacat de bani si timp.

Eu sunt convins ca sunt colective in care un cercetator capabil duce in spate o liota de neica-nimneni, ajunsi prin relatii, a caror “contributie” se materializeaza prin teze “copy+paste” folosind intensiv internetul… Si acesti cercetatori ar prefera sa lucreze cu doar citiva alti cercetatori de nivelul lor, intr-un insititut modern, bina utilat, care se autofinanteaza vinzind rezultatele cercetarii lor – fie ele aplicatii, medicamente sau teze publicate in Vest.

Despre cercetarea universitara, cu nivelul la care a ajuns Universitatea romaneasca, mai bine nu vorbim…

@Nick Sava

vedeti, in principiu suntem de acord- dar informatiile pe care le detinem sunt diferite.

tarile anglo-saxone detin primatul in cercetare din ambele motive; dar in primul rand exista determinarea politica, strategica, de a considera acesta un domeniu important.
sistemul sua- cu univ. private si finantare privata nu poate fi extrapolat in europa( am dat exemplul tragediei univ. private din Ro- un experiment mai curind de alfabetizare in masa- bun si asta!).

nu este “o masa uriasa de oameni inutili”..e un grup foaret limitat, raspindit in multe domenii, unele in academic, altele in aplicatii.

e limpede ca, daca nu sunteti in domeniu nu puteti evalua.

evaluaarile pe baza de studii publicate in vest sunt foarte bune..dar nu au fost la indemina cercetatorilor din Ro- tocmai pentru ca timp de multe zeci de ani au lipsit atit resursele cit si finantarea.

consider ca nici infiintarea unui nou institut si nici reducerea la derizoriu nu este o solutie.

in fond, ce ne dorim? sa avem sau sa nu avem o dezvoltare educationala si in cercetare/ ( ca cercetare nu se poate face la gradinitza, cu cariocile)

gindirea americana este pozitiva si creativa- cum am zice- avem o problema..nu prea sunt lucrari citate, etc– cum procedam? …A\ inncurajam sau B\’dam la geoale”- varianta romaneasca atent cultivata prin media- este B- ‘damla geoale”- asta e calea cea mai sigura pentru a distruge absolut orice sansa de progres.

la asta ma refeream

de exemplu si eu sunt extrem de indignata de calitatea excerabila a actoriei si productiilor actoricesti…si zic- noi nu avem filme de oscar..suntem niste nimenea ..sa desfiintam institutul, sa nu mai subventional productiile autohtone, etc. …sesizati enormitatea acestei conceptii??

@Nick Sava:

tot pe voxpublica puteti gasi un post documentat si pertinent , pe aceeasi tema, scris de d-l Pentia (acum l-am gasit si eu- e interesant)- dumnealui aduce in discutie si documenteaza mai bine subiectul referindu-se atit la elemente ce tin de modul de organizare cit si de modul de finantare .

si dinsul face observatia ca “nu trebui sa aruncam si copilul din copaie, in timp ce aruncam apa mulradara”…asa cred si eu cind spun ca “sa tragem linie” nu inseamna ceea ce se intelege, indeobste, la romani ..( “sa dam cu ei de pamint”..asta s-a mai facut- iar rezultatele sunt ..astea care se vad!).

@offshore:Apropo de cercetarea romaneasca, cititi urmatoarele:

C ă t r e
SENATUL UNIVERSITATII “VASILE ALECSANDRI” BACĂU
PENTRU
COMISIA DE ETICĂ, DEONTOLOGIE ŞI REZOLVAREA LITIGIILOR
PROFESIONALE

Subsemnatul STANCIU MIRCEA FLORIAN, domiciliat în Bacău, str. Gării nr.56, sc. A, et.2, ap. 20, tel.0723612504, în calitate de cetăţean contribuabil la bugetul statului român din care este finanţată Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, sesizez cu privire la următoarele fapte, susceptibile a fi fraude intelectuale, comise de membrii ai comunităţii academice:

1. O serie de lucrări cotate B+ şi ISI au fost realizate prin combinare şi republicare în vederea alcătuirii de dosare de coordonare doctorat (pentru rectorul Nedeff Valentin şi prorectorul Lazăr Gabriel) sau promovare pe post (prof. Stamate Marius, conf. Lazăr Iulia etc):

1.1.Lucrarea
THE INFLUENCE OF THE THERMALLY ANNEALING TO THE STRUCTURE AND COMPOSITION OF TITANIA COATINGS
Autori Stamate M., Nedeff V., Lazar G., Lazar Iuliana
Metalurgia International, vol. XIII, 2008, nr. 8, pg. 21-26

este un colaj din mai multe lucrări publicate în decursul anilor de echipa de fizicieni (Lazar, Stamate) ş.a. (vezi anexa nr.1), după cum urmează:
• OPTICAL AND SURFACE PROPERTIES TiO2 THIN FILMS DEPOSITED BY DC MAGNETRON SPUTTERING METHOD
M. Stamate, I. Vascan, I. Lazar, G. Lazar, I. Caraman, M. Caraman
Journal of Optoelectronics and Advanced Materials Vol. 7, No. 2, April 2005, p. 771 – 774
joam.infim.ro/J../

• VARIABLE OPTICAL BAND GAP FOR TiO2 THIN FILMS
DEPOSITED în A D.C. MAGNETRON SPUTTERING SYSTEM
M. STAMATE, I. VASCAN
stoner.phys.uai../

• DIELECTRIC PROPERTIES OF TIO2 THIN FILMS DEPOSITED BY A DC MAHNETRON SPUTTERING SYSTEM,
autor MARIUS STAMATE,
sciencedirect.c../

1.2 Lucrarea
DIAMOND INDUCE BEHAVIOR OF A-C: H COATINGS RELATED TO THE THICKNESS AND UV ABSORPTION SPECTRA,
Autori: Lazar Gabriel, Stamate Marius, Bibire L., Nedeff Valentin, Iuliana Lazar, METALURGIA INTERNATIONAL VOL.XIII (2008), NR.9, pg.15-17
este copiată după articolul (vezi anexa nr.2):

• SOME PECULIARITIES ÎN ULTRAVIOLET ABSORPTION SPECTRA FOR HYDROGENATED AMORPHOUS CARBON THIN FILMS
Autor Gabriel Lazar
Materials Letters, Volume 57, Issue 3, December 2002, Pag. 586-588

sciencedirect.c../

1.3.OPTICAL AND SURFACE PROPERTIES TiO2 THIN FILMS DEPOSITED BY DC MAGNETRON SPUTTERING METHOD
M. Stamate, I. Vascan, I. Lazar, G. Lazar, I. Caraman, M. Caraman
Journal of Optoelectronics and Advanced Materials Vol. 7, No. 2, April 2005, p. 771 – 774
joam.infim.ro/J../
copiază (peste 50%)(vezi anexa nr.3): Introduction, Experimental details, Results and discussion din lucrarea
VARIABLE OPTICAL BAND GAP FOR TiO2 THIN FILMS
DEPOSITED în A D.C. MAGNETRON SPUTTERING SYSTEM
M. STAMATE, I. VASCAN
stoner.phys.uai../

1.4.ANATASE – RUTIL TIO2 THIN FILMS DEPOSITED IN A D.C. MAGNETRON SPUTTERING SYSTEM
este un colaj din mai multe lucrări (vezi anexa nr.4):
• ON THE NON-LINEAR I-V CHARACTERISTICS OF THE MAGNETRON SPUTTERED TIO2 THIN FILMS
Autor Stamate Marius
Applied Surface Science 205, 2003, 353-357
• ON THE DIELECTRIC PROPERTIES OF DC MAGNETRON TIO2 THIN FILMS
Autor Stamate Marius
Applied Surface Science 218, 2003, 317-322

2. Acelaşi text, diagrame şi idei sunt reluate şi în următoarele articole publicate în reviste de prestigiu (vezi anexa nr.5):

2.1. THE INFLUENCE OF REACTIVE GASEOUS FLOW RATE AND
COMPOSITION ON THE OPTICAL PROPERTIES OF TIO2 THIN FILMS DEPOSITED BY DC MAGNETRON
Autori M. Stamate, G. Lazar, V. Nedeff, I. Lazar, I. Caraman, I. Rusu and D. Rusu
przyrbwn.icm.ed../
Vol. 115 (2009) ACTA PHYSICA POLONICA A No. 3

2.2. DIMENSIONAL EFFECTS OBSERVED FOR THE ELECTRICAL, DIELECTRICAL AND OPTICAL PROPERTIES OF TIO2 DC MAGNETRON THIN FILMS
Autori Marius Stamate, Gabriel Lazar, Iulia Lazar
Journal of Materials Science: Materials in Electronics
Springer New York, 0957-4522 (Print) 1573-482X (Online), 99-195, Chemistry and Materials Science, Wednesday, January 07, 2009
springerlink.co../

3. Pentru a adăuga la “realizările ştiinţifice” ale d-lui rector Valentin Nedeff, lucrarea

STUDIES REGARDING THE SORPTION OF NITROSO R-SALT
ON AMBERLITE IRA 402 RESIN
Part II
Autori OLGA MITOSERIU*, EUGEN RADULESCU, VALENTIN NEDEFF**
CONSTANTIN STANCIU, GHEORGHE CANTEMIR
“DUNAREA DE JOS” UNIVERSITY OF GALATI – GALATI
** UNIVERSITY OF BACĂU- BACĂU
MOCM 11 – Volume 2 – ROMANIAN TECHNICAL SCIENCES ACADEMY – 2005

a fost copiată după (vezi anexa nr.6):

KINETICS OF NITROSO R-SALT SORPTION ON AMBERLITE IRA 402 RESIN
Eugen RADULESCU, Gheorghe CANTEMIR, Olga MITOSERIU, Constantin STANCIU2
‘S.C.CETS.A. Brăila “’Dunărea de Jos” University of Galaţi
publicată în THE ANNALS OF “DUNAREA DE JOS” UNIVERSITY OF GALATI
FASCICLE IX METALLURGY AND MATERIALS SCIENCE. 1SSN 1453 – 083X. NR 2 – 2005

4. Lucrarea
METHODS OF WATER CLEAVAGE INTO OXYGEN AND HYDROGEN
(STATE OF THE ART)
Autori SAJIN TUDOR, CRACIUN ALEXANDRU, CULEA GEORGE, CULEA
CATALINA MIHAELA, ANITEI FLORIN ”
MOCM 14 – Volume 1 – ROMANIAN TECHNICAL SCIENCES ACADEMY – 2008,
pg. 275
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr.7):
• freepatentsonli../
Tandem cell for water cleavage by visible light
United States Patent 6936143
• hydrogensolar.c../
• hydrogensolar.c../

5. Lucrarea
OBJECTIVE FUNCTION BASED FUZZY CLUSTERING
autori PRUTEANU E., ABABEI St, CULEA G., PUIU GABRIEL, ANGHELUT M.
MOCM 14 – Volume 1, 2008, pg. 229
este suspectă de plagiat după(vezi anexa nr.8):
1. Fuzzy Clustering Applied on Mobile Agent Behaviour Selection
Autori: Andrej Turčan, Eva Ocelíková
Dept. of Cybernetics and Artificial Intelligence
Faculty of Electrical Engineering and Informatics, TU of Košice
bmf.hu/conferen../
2.Objective Function Based Fuzzy Clustering
Autor Haimin Zhang
(Department of Computer Science and Engineering Connecticut), mai, 2005
google.ro/searc../

6. Lucrarea
ADAPTIVE CONTROL ALGORITHM în WIND TURBINE SPEED REGULATION
Autor ABABEI ŞTEFAN
MOCM 12 – Volume 1, 2006, pg. 5
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr. 9):

• barzyk.pl/tekst../
CONSTRUCTION OF WIND POWER PLANT – ENGINEERING STRATEGY AND TECHNICAL ASPECTS ON THE GROUNDS OF NOWOGARD’S EXPERIENCE
Autor M.Sc. Grzegorz Barzyk (Technical University of Szczecin), pag. 5

• barzyk.pl/tekst../
THE STRUCTURE OF MODERN WIND PLANTS – A VIEW OF VESTAS A/S PRODUCTS
Autori M.Sc. Eng. Grzegorz Barzyk, Dr Eng. Stanisław Kalisiak
Technical University of Szczecin, Poland, pag. 4
• nrel.gov/docs/f../
Advanced Control Design and Field Testing for Wind Turbines at the National Renewable Energy Laboratory
Autori M.M. Hand, K.E. Johnson, L.J. Fingersh, and A. D. Wright
Pag. 4, 5, 6, 7

7. Lucrarea
NEW SOLUTIONS FOR THE PERFORMANCES IMPROVEMENT OF SOLAR PLANTS FOR WATER CLEAVAGE INTO OXYGEN AND HYDROGEN
Autori SAJIN TUDOR, CRACIUN ALEXANDRU, CULEA GEORGE, CULEA CATALINA MTHAELA, ANITEI FLORIN
MOCM 14 – Volume 1, 2008, pg. 279
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr. 10):
• freepatentsonli../
Patent SUA, Nr. 6936143 B1/30august 2005
• nathan.instras.../
Infrared Quantum Dots
Autor Edward Sargent (Advanced Material, 2005, 17, No. 5, 8 martie), pag.3

8. Lucrarea
VIRTUAL INSTRUMENT WITH PIC 12F675
Autori DAN ROTAR, ŞTEFAN ABABEI
MOCM 14 – Volume 1, 2008, pag. 249
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr. 11):
best-microcontr../

9. Lucrarea
WIND GENERATOR REACTIVE POWER COMPENSATION WITH
MICROCONTROLLER SOLUTION
Autor Dan Rotar
MOCM – Nr. 12, Volum II (2006), pag. 120-125
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr. 12):
,, Power Factor Studies”
Firma: Electrotek Concepts, Inc.
electrotek.com/../

10. Lucrarea
“DATA COMMUNICATION FOR SCADA WIND ENERGY SYSTEM”
Autor Dan Rotar
MOCM – Nr. 12, Volum II (2006), pag. 126-131
este suspectă de plagiat după (vezi anexa nr. 13):
1. scadalink.com/s../
2. scadalink.com/S../

*
* *
În altă ordine de idei şi în perspectiva raportului de activitate pentru anul precedent pe care urmează să-l întocmească, învederez Comisiei de Etică şi următoarele aspecte:

- În primele luni ale anului 2009 s-au înregistrat sesizări oficiale privind un număr de peste 20 lucrări suspectate a fi plagiate de către cadre didactice ale Facultăţii de inginerie din cadrul Universităţii “Vasile Alecsandri” din Bacău, autorii sesizărilor fiind prof. univ. dr. Lazăr Gabriel, prof. univ. dr. ing. Iulian Florescu, conf. univ. dr. ing. Daniela Florescu şi consilierul juridic al universităţii Stanciu Mircea Florian.
- În legătură cu aceste sesizări s-au comis o serie de fapte susceptibile a fi încălcări grave ale Codului de Etică, astfel:

• Rectorul universităţii s-a implicat în mod abuziv în activitatea Comisiei de Etică, acţionând în două direcţii diametral opuse:

- pe de o parte a exercitat presiuni pentru cercetarea cu celeritate a sesizărilor privind pe prof. univ. dr. Florescu Iulian şi conf. univ. dr. Florescu Daniela, faţă de care a şi dispus măsuri multiple de sancţionare administrativă şi disciplinară, cu încălcarea principiului „non bis in idem”;

- pe de altă parte, a intervenit prin avocatul personal, plătit din bani publici, Ţiţ Horia, care a manipulat Comisia de Etică determinând exonerarea de răspundere a celorlalţi plagiatori pe motiv de “prescriere” a faptelor la 6 (şase) luni după comitere; de altfel, acesta a constituit motivul pentru care consilierul juridic al universităţii şi-a dat demisia din această structură.

• Pentru obedienţa cu care s-a subordonat voinţei rectorului, fosta preşedintă a Comisiei de etică, lector Drugă Luminiţa, a fost răsplătită prin angajarea soţului ei în funcţia de director general administrativ, în urma unui aşa-zis „concurs” la care nici nu avea dreptul să se înscrie, întrucât nu îndeplinea condiţia de vechime.

• Rectorul Valentin Nedeff a continuat şirul abuzurilor dezinformând Senatul Universităţii cu privire la realitatea şi gravitatea sesizărilor de plagiat, pentru a împiedica o reacţie din partea membrilor acestui organism.

• Întrucât atât mass-media locală cât şi publicaţiile naţionale au preluat ştirile privind
plagiatele de la Universitatea din Bacău şi au iniţiat anchete jurnalistice, rectorul Valentin Nedeff a acţionat prin toate mijloacele, inclusiv prin intimidare, presiuni politice şi cumpărarea de publicitate, pentru a muşamaliza acest adevărat scandal.

• Pentru că a adus la cunoştinţa opiniei publice existenţa faptelor de plagiat şi încercările de muşamalizare a acestora, consilierului juridic al universităţii i s-a înscenat cercetarea disciplinară de către o comisie condusă de unul dintre principalii plagiatori, prof. univ. dr. Lazăr Gabriel.

• Ca o încununare a tuturor abuzurilor săvârşite, rectorul Valentin Nedeff a comis o gravă dezinformare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, astfel:

- în raportul nr. 5732 din 28.05.2009 înaintat la cererea acestui organism se omite cu bună ştiinţă menţionarea lucrărilor plagiate de prof. univ. dr. ing. Schnakovszky Carol, decan al Facultăţii de Inginerie, prof. univ. dr. ing. Zichil Valentin, prodecan al Facultăţii de Inginerie, prof. univ. dr. Lazăr Gabriel, la acea dată director departament, în prezent prorector, prof. univ. dr. ing. Cristea Ion, şef de catedră IMSI, prof. univ. dr. ing. George Culea, prodecan al Facultăţii de Inginerie şi alţi apropiaţi ai rectorului.
Pentru a justifica nominalizarea cadrelor didactice de mai sus, exemplific cu următoarele:

1. Lucrarea
“Industrial Project Planning”
Autori Vintilă Cristian, Carol Schnakovszky
MOCM 7 – Volumul 1, 2001
este copiată integral (text + figuri 100%) (vezi anexa nr. 14) din volumul:
“Project Management for the Process Industries”, Gillian Lawson, S. H. Weame, Peter lies-Smith, Pag. 200-201, 223-228
Institution of Chemical Engineers (IChemE), 1999

2. Lucrările
2.1. Formulation of tolerance synthesis
2.2. Simplification of tolerance analysis”
autori Cristea Ion, Gherghel Mihai, Axinte Crina
MOCM – 9, Vol. I, 2003, pag. 39-42, pag. 43-46
sunt copiate, cuvânt cu cuvânt, figură cu figură (vezi anexa nr. 15) din lucrarea:
,,TOLERANCING: ITS DISTRIBUTION, ANALYSIS, AND SYNTHESIS„
Autori: WOO-JONG LEE şi TONY C. WOO, Department of Industrial and Operations Engineering The University of Michigan Ann Arbor, Michigan 48109-2117′ Technical Report No. 86-30+, DECEMBER 1986
Lucrarea se găseşte pe site:
deepblue.lib.um../

3. Lucrarea
,,Ti02 AN EXCELLENT MATERIAL FOR ENVIRONMENTAL PURIFICATION”
autori MARIUS STAMATE, GABRIEL LAZAR, IULIA LAZAR, IOAN VASCAN
MOCM 11 – Volume 2 -2005, pag. 128-133
este un colaj 100% , (fără nici o frază proprie) din trei lucrări (vezi anexa nr. 16):
3.1. ,,Recent topics in photoelectrochemistry: achievements and future prospects”
Autori D. A. Tryk, A. Fujishima, K. Honda
Electrochimica Acta, Volume 45, Issues 15-16, 3 May 2000, Ed. ELSEVIER.
3.2. Titanium dioxide photocatalysis
Autori Akira Fujishima. Tata N. Rao , Donald A. Tryk
Journal of Photochemistry and Photobiology C: Photochemistry Reviews, Volume 1. Issue 1. 29 June 2000.
3.3. ,,Photocatalysis : Science and Technology”
Autori M. Kaneko, I. Okama,
Ed. Springer, 2002, pag.: 23.24.25

4. Lucrarea
A TOOL WORN-AUT AND BREAKAGE DETECTION SYSTEM USING THE VIBRATION MONITORING, MOCM, NR.6, 2000

Textul este copiat 100% din lucrarea (vezi anexa nr. 17):
Atool brekage detection system using an accelerometer sensor , Journal of Intelligent Manufacturing,
vol.10, nr.2,25 May 1999,pag.187-197, Ed.Springer.
ingentaconnect.../

- De asemenea, în finalul raportului către CNATDC se afirmă textual: “Pentru salariaţii Universităţii din Bacău s-au aplicat sancţiuni, conform Codului muncii, Codului de etică al Universităţii din Bacău şi a Statutului personalului didactic”, deşi singurele sancţiuni aplicate au fost în cazul prof. Florescu Iulian şi conf. Florescu Daniela, faţă de care este de notorietate inamiciţia rectorului.

- Această minciună sfruntată se încheie astfel:
“Cu deosebită consideraţie,
Rector,
Prof. univ. dr. ing. VALENTIN NEDEFF”
( NO COMENT)

• De fapt, singurele “sancţiuni” date în cazul celorlalţi plagiatori au fost cele de retragere a articolelor incriminate din revista MOCM, care de altfel şi-a încetat apariţia, întrucât s-a dovedit a fi infestată de lucrări plagiate.

• În schimb, pentru unii dintre aceştia frauda intelectuală a fost de bun augur:

- prof. univ. dr. Lazăr Gabriel, plagiator şi autoplagiator, dovedit a fi profesor şi student în acelaşi timp la aceiaşi facultate, a devenit între timp prorector cu probleme de cercetare şi, cu totul întâmplător desigur, coordonator de doctorat în Ingineria Mediului; faptul că un fizician a devenit coordonator de doctorat într-un alt domeniu decât cel pentru care este calificat poate fi explicat doar prin felul în care a reuşit această performanţă şi rectorul Nedeff;

- soţia celui de mai sus, ş. l. dr. Lazăr Iuliana a devenit conferenţiar asumându-şi probabil răspunderea pentru proprietatea lucrărilor pe care le-a plagiat, motiv pentru care este singura din catedră care nu îşi afişează pe site lista de lucrări; de altfel „meritele” sale au fost recunoscute şi prin acordarea gradaţiei de merit;

- prof. univ. dr. Stamate Marius, după ce şi-a recunoscut unul dintre plagiate, şi-a dat demisia “de onoare” din funcţia de director al Departamentului de Management al Calităţii, dar ulterior a devenit preşedintele CEACU (Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii în Universitate);

- soţul d-nei Raveica Gabriela (Prorector cu programe de învăţământ şi activităţi studenţeşti) ş. l. dr. ing. Crinel Raveica a fost promovat conferenţiar universitar deşi era menţionat ca plagiator în adresa 5732/28.05.2009 către CNATDCU;

- deşi menţionaţi ca plagiatori conform adresei 5732/28.05.2009 unii dintre aceştia participă în diverse comisii pentru susţinerea examenelor de diplomă/licenţă şi disertaţie (în conformitate cu Procesul verbal nr. 6560/11 iunie 2009 în şedinţa Biroului Senatului şi a Senatului Universităţii din Bacău), timp în care ceilalţi sunt eliminaţi din aceste comisii chiar dacă catedrele din care fac parte i-au propus (Pruteanu Eusebiu, Florescu Iulian, Drăgoi Dan, Florescu Daniela).

1. Specializarea: Inginerie Biochimică (5 ani): 29 iunie 2009
Preşedinte: Prof. univ. dr. chim. Neculai-Doru Miron
Membri: Prof. univ. dr. chim. Ileana-Denisa Nistor

2.Specializarea: Inginerie Biochimică (4 ani): 02.07.2009
Preşedinte: Prof. univ. dr. chim. Ileana-Denisa Nistor

3.Specializarea: Ingineria produselor alimentare (4 ani): 08 iulie 2009
Membri: Prof. univ. dr. chim. Neculai-Doru Miron

4. Specializarea: Utilaje şi instalaţii de proces (5 ani): 03 iulie 2009
Membri: Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire
Conf. univ. dr. ing. Liliana Topliceanu
Secretar: Ş.l. univ. ing. Codrin Rudolf Cobrea

5.Specializarea: Inginerie şi protecţia mediului în industrie (4 ani): 06 iulie 2009
Membri: Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire
Prof. univ. dr. ing. Gabriel-Octavian Lazăr

6. Specializarea: Echipamente pentru procese industriale (4 ani): 08 iulie 2009
Membri: Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire
Secretar: Ş.l. univ. ing. Codrin Rudolf Cobrea

7. Specializarea: Mecatronică (4 ani): 08 iulie 2009
Membri: Prof. univ. dr. ing. Adrian Ghenadi

8. Specializarea: Inginerie şi protecţia mediului în industrie: 01 iulie 2009
Comisia pentru examenul de pentru disertaţie:
Membri: Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire
Prof. univ. dr. ing. Gabriel-Octavian Lazăr

9. Specializarea: Optimizarea echipamentelor de proces în industria alimentară: 18 iulie 2009
Comisia pentru examenul de disertaţie:
Membri: Prof. univ. dr. ing. Gabriel-Octavian Lazăr
Conf. univ. dr. ing. Liliana Topliceanu

10. Specializarea: Chimia şi ingineria prelucrării şi valorificării produselor naturale: 18 iulie 2009
Comisia pentru examenul de disertaţie:
Membri: Prof. univ. dr. chim. Neculai-Doru Miron
Prof. univ. dr. chim. Ileana-Denisa Nistor

11. Comisia de admitere la studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2009/2010 şi comisia de numire a personalului Facultăţii de Inginerie care se ocupă de organizarea admiterii:
Membrii:
Prof. univ. dr. chim. Neculai-Doru Miron
Prof. univ. dr. ing. Luminiţa Bibire

- pentru efortul depus în plagierea unor articole cotate ISI, unii dintre cei de mai sus vor fi recompensaţi cu suma de 2000 lei/lucrare ISI din 14 februarie 2010, în conformitate cu decizia Biroului Senatului.

NOTĂ:

În condiţiile în care autorii de plagiate au folosit rezultatele fraudei, cu asumarea răspunderii pentru proprietatea asupra acestora, în scopul obţinerii de foloase, Comisia de etică trebuie să stabilească în ce măsură faptele lor au caracter penal şi să sesizeze organele competente.

Practic, prin atitudinea sa faţă de majoritatea autorilor de plagiate şi prin demersurile de muşamalizare a faptelor acestora şi rectorul Valentin Nedeff poate fi suspectat de favorizarea unor infractori, faptă prevăzută şi pedepsită de legea penală, la care se adaugă şi răspunderea pentru folosirea unor lucrări realizate prin fraudă în scopul obţinerii de foloase pentru sine.

În acest context, solicit Comisiei de etică să se pronunţe şi asupra următoarelor aspecte din activitatea rectorului Nedeff Valentin:

• de mai bine de 10 ani ocupă un post didactic fără a fi îndeplinit vreodată condiţia prevăzută de art.68 din Legea învăţământului privind absolvirea unei forme de învăţământ psiho-pedagogic; mai mult decât atât, predă ”practica pedagogică în ingineria mediului” fără a fi calificat nici în „pedagogie”nici în „ingineria mediului”;
• a obţinut coordonarea de doctorat în domeniul„ingineria mediului”, deşi este inginer mecanic şi nu a urmat nici o formă de reconversie profesională care să-i confere acest drept; de altfel, am demonstrat mai sus modul în care şi-a completat dosarul cu lucrări plagiate sau autoplagiate;
• în condiţiile în care cerea facultăţilor şi, în general, tuturor membrilor comunităţii academice să înţeleagă necesitatea restrângerii cheltuielilor, inclusiv cele cu salarizarea, rectorul Nedeff a obţinut în anul 2008 un venit de 2,5 miliarde de lei vechi; generozitatea faţă de propria persoană nu este concurată decât de cea a decanului Facultăţii de Inginerie, care a obţinut în anul 2008 un venit cu puţin peste 2 miliarde de lei vechi;
• spiritul de economie al rectorului nu s-a manifestat nici când a plătit din bani publici despăgubirile de peste 400 milioane de lei vechi la care a fost obligat prin hotărâre judecătorească, deşi trebuia să plătească din buzunarul propriu, întrucât a încălcat legea în cazul pensionării forţate a fostului rector, prof. univ. dr. Gheorghiţă Gogu.

În legătură cu toate aspectele sesizate, solicit Comisiei de Etica să îndeplinească obligaţia de transparenţă asumată prin Planul de măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate în urma evaluării Universităţii din Bacău de către ARACIS nr. 8882 din 22.07.2009, respectiv “informarea instituţiilor implicate în coordonarea şi evaluarea învăţământului superior precum MECT, ARACIS, CNFIS, CNATDCU cu privire la orice eveniment major care are loc la Universitatea din Bacău.”

În final, având în vedere experienţa modului în care a acţionat Comisia de etică la sesizările anterioare, îmi rezerv dreptul de a aduce la cunoştinţa comunităţii academice şi a altor organisme interesate cazurile de mai sus, ca garanţie că Universitatea „Vasile Alecsandri” va găsi resurse să elimine fraudele şi impostura, spre binele studenţilor ei şi al învăţământului superior românesc.

Jurist Stanciu Mircea Florian,
pensionar, fost consilier juridic al Universităţii din Bacău.

Vă invit pe stopimposturiis../

[...] Read the original: Cum sa faci cercetare fara sa lasi urme « voxpublica | Platforma … [...]

BC9KAY rdinuhxgmtlq, [url=fnalbgrglhby.co../ [link=dwtgtnwtquay.co../ ixzzmheirvax.co../