In cautarea Higgs-ului (update)

In mod sigur trebuia explicat mai relaxat ce e cu particula lui Higgs.
Autorul a scris articolul asta de parca ar exista o gramada de citituri cu cunoshtinte de fizica atomica.

dle Penţia,

mulţumim!

pt textul asta
- igas te-ar baga la puscarie pt destabilizarea statului mafiot pe care-l pazeste ca un vajnic branconier
- eba l-ar copia si citi in fata parlamentului european crezind ca e un preambul da succesuri al unei prezentari de chiloti marca catalin botezatu
- funeriu ti-ar explica ca e o inexactitudine si ca bizonii ie niste pixeli albastri facuti de felix impotriva securistului basescu
- udrea s-ar putea sa-ti ceara o pereche de pantofi
- blejnar ti-ar da si doua palme dupa ce te lucreaza la buzunare ca un adevarat smenar sef al fiscului… asta ca sa-ti bagi mintile in cap pe viitor ca in tara asta toata lumea contribuie cu spaga la sistemul mafiot, pardon basist vroiam sa spun
- basescu te-ar prezenta ca pe un geniu in timp ce-ar trage o basina cu mina indesata intre picioarele sinistrei nuti… pe urma te-ar cinsti cu un whiskian ca sa nu zici ca nu-i baiat bun cu cultura

Domnule Pentia… ti-ai gresit tara

asta-i tara lu basescu imparat bre… pa ce lume traiesti?!!!

youtube.com/wat../

clar, concis, încurajator!
uite că într-o lume / Europă cuprinse de fluctuaţii buimace ceva funcţionează … steadily

mulţumiri, domnule Penţia!

Da, e bine spre foarte bine.
Putin cam cinic insa…
Pai daca si TEVATRON-ul mergea pana la 177 GeV/c^2 DE CE ne-a trebuit o scula atat de puternica (si scumpa) pt a
gasi bosonul la 125 GeV/c^2? Asta e bataie de joc pe bani publici: la americani sau la CERN.

Domnule Pentia, dupa ce am vazut ca domeniul s-a restrans la 115 – 127 GeV/c^2, m-am mai linistit. Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau.

nu ştiam cui aparţine ultimul “like” – cel de-al 9-lea;
acum m-am mai liniştit şi eu

mulţumiri, domnule Fumurescu! într-adevăr, ajută

@alien:

Problema nu se pune doar in termeni de energie. Foarte importanta este si intensitatea fasciculelor de particule accelerate, sau mai precis luminozitatea sistemului de fascicule incrucisate, ce masoara probabilitatea de interactie in unitatea de timp. LHC-ul are o luminozitate record de cca. 5 x 10^32 interactii pe cm^2 si sec.

mersi pentru articol

[...] fizicieni presupun că ar putea găsi bosonul Higgs între 116-130 GeV/c^2. În locul lor, aş păstra secret domeniul exact în care s-ar putea afla, [...]

Felicitari pentru articol. Ma bucur sa vad subiectul promovat in Romania. Acum ca Higgs-ul daca exista, are masa in intervalul 115-127 GeV/c^2, canalul in care Higgsul se dezintegreaza intr-o pereche de cuarci bottom si antibottom este tot mai important. Este canalul la care am lucrat la experimentul CDF de la acceleratorul din SUA (si la care contribui si acum in timpul liber, desi nu mai lucrez oficial acolo, dar la rezultatul de la conferintele din iarna voi contribui), dar si pentru care lucrez acum la experimentul ATLAS de la CERN (desi in practica nu voi apuca sa contribui real pentru conferintele din iarna). De notat ca ATLAS nu a folosit analizele H->bb in rezultatul prezentat saptamana asta, ci doar CMS-ul a facut asta.

Asa ca astept cu interes noile rezultate de la Tevatron si ATLAS cu H->bb la conferintele din iarna. Si desigur, si la restul canalelor si apoi combinarea lor.

Cu bine,
Adrian Buzatu

@Alin Fumurescu:
“Domnule Pentia, dupa ce am vazut ca domeniul s-a restrans la 115 – 127 GeV/c^2, m-am mai linistit.”

Era vorba de restrangerea domeniului de cautare tot asa cum un detectiv restrange cercul suspectilor.

Dar Pentia nu ar trebui sa aiba pretentia la intelegerea unui bisericos ca tine al carui nivel de cultura se opreste undeva in evul mediu!

Mai zi-ne si de gaura de la macaroana … ca n-ai mai tocit de mult placa asta!

@Mircea Pentia:
O data ce TEVATRONUL a avut suficienta statistica (implicit luminozitate) pentru a stabili un domeniu de EXCLUDERE la energii mari (155-177), n-ar fi fost nici o problema sa “excluda” si domeniul in jur de 125. Si iaca asa, ar fi dat eventual peste boson.

@alien: E mai greu de gasit bosonul Higgs daca are masa de 125 GeV/c^2 decat daca are masa de 160 GeV/c^2. De ce? Pentru ca la masa mica se dezintegreaza cel mai mult intr-o pereche de cuarc-anticuarc bottom, care e foarte greu de separat de alte procese care seamana cu ele, fara a fi ele (adica zgomotul de fond). In schimb, la 160 GeV/c^2, bosonul Higgs se dezintegreaza mai ales intr-un boson W+ si un boson W-, care, atunci cand se descompun fiecare intr-un electron (sau muon) si un neutrino, sunt foarte usor de vazut in detector pentru ca electronii si muonii sunt foarte usor de vazut in detector.

In concluzie, la masa de 125 GeV, raportul semnal la zgomotul de fond este mult mai mic decat la 160 GeV, de aceea este mai greu de vazut la 125 decat la 160. De aceea nici Tevatronul nu a putut zice inca nimic de intervalul de valori in jur de 125. Inca. Dar si eu contribui la analiza asta si sper sa spunem ceva si mai mult pana in conferintele din iarna.

Adrian Buzatu

@ Adrian Buzatu:
Mersi!

Si io vad mereu alieni pe ecranul televizorului taman pe zgomotul de fond, pe puricii aia cand scot antena. De-aia stau toata ziua si belesc ochii la ecranul gol , ca plateste statu curentu si-mi da si salariu. Mic, nu ca la oamenii de stiintza care nu beleste ochii, ei beleste alte instrumente mult mai performante care nu se stie: poate intr-o zi o sa vada si ei alieni. Sau bosonu lu ala, Hicks. Hobbes. Higins. Whatever. Ce, a dovedit careva ca nu exista ?! Nope. Nici noi n-o sa, evident, ca ce nu exista nu se poate dovedi. Dar se poate incerca , ani si ani, pe bani buni, nu ? Oricum rezultatele sint incurajatoare si mobilizante: nu-i nici acolo unde-am mai cautat de fo’ trei ori. Nu-i nimic, mai incercam, ca doar n-o facem moca
Mersic pentru vestea buna, m-am mai linistit , ca Fumurescu: iar nu l-ati gasit. Cre ca e de bine. Si sper ca veti continua sa nu-l gasiti ani buni de acum inainte , ca doar se pune la vechime si la pensie Altii s-au orientat si mai bine: cauta solutiile crizei

polonice, nu-s fizician dar am priceput o chestie fundamentala: nu se dau bani in cercetare ca sa gaseasca aia nu-sh ce bozoni. se dau pentru a stimula avansul tehnologic prin fortarea industriei sa faca ceea ce nu ar putea face cu forte propri. sa vezi exemple: internetul a fost inventat la cern pentru a facilita comunicarea rapida de informatii intre grupele de cercetare. americanii l-au valorificat comercial si noi beneficiem de el din greu. acum cernul si americanii au venit cu “gridul”. gridul este o retea de calculatoare bine cuplate intre ele. daca esti acceptat in grid,poti rula procese oricit de complicate chiar daca nu dispui de un calculator personal performant. el este accesibil acum doar comunitatii stiintifice. deocamdata in zona comerciala a intrat doar o varianta rudimentara a ideii de grid si care se numeste “cloud” (poti stoca date personale peste capacitatea calculatorului personal). in citiva ani o varianta de grid va deveni comerciala si putini vor pricepe ca este un produs secundar de la instalatia de cautat bozoni. dar exemplele sint prea multe si deja am scris prea mult….

I pertained in this article in order to learn about a little something totally different than what I would most likely. I treasure in order to digest as considerable brand-new information because achievable, this is the greatest component concerning daily life. People include a website also, click on the connect to come on by as well as observe what we are embracing.