O orhidee de Craciun

frumos; mulțumesc; la mulția ani! și nu mă pot abține să nu reiau câteva cuvinte din articolul dumneavostră:

“a fost o vreme si o tara in care stiinta tinea prima pagina a ziarelor”

@elodia: =25041
Cu mare placere!

… iar pentru cine doreste o reprezentare artistica a straniei asocieri:
finerworks.com/../

Într-adevăr, frumos. Mulţumesc. Povestea asta îmi aminteşte de altă poveste. În urmă cu câţiva ani eram pe Rolu Nou (aici o pooză cu minicreasta: degetal.ro/unmu../ când am văzut ceva zburând în jurul meu într-un mod care îmi amintea de păsările colibri (păsări văzute doar la televizor). Am povestit de zburătoarea văzută dar s-a râs de mine. Aproape an de an, vară de vară am tot povestit de ceea ce văd şi mi se repeta “de ce nu îi faci poză?” – nu reuşeam să fac poze pentru că zbura repede. Şi în vara trecută eram undeva pe un deal din Banat, când am zărit iar o zburătoare cu comportament de pasăre colibri şi, de data asta, au văzut-o şi alţii aşa că am devenit credibilă şi au început căutările de informaţii şi ipotezele (că e pasare colibri scapată pe la noi, că o fi suferit vreo pasăre vreo mutaţie genetică etc). Până la urmă s-a lămurit misterul: e vorba de molia colibri (aici o poză: 2.bp.blogspot.c../

Lansati mai multe “orhidei” pt ca sincer incepe sa devina insuportabil RTV si ceilalti sateliti (n-am gasit alta rima) numai prin lansari permanente de venin si punerea prim plan a non’valorilor …

Impresionant! Absolut suberb articolul acesta.
La mulți ani!

O rugaminte.
Sa nu incepi si tu cu articole inspirate din politica tarii.

Excelent, am savurat, alaturi de cafea, textul si filmul!

…Si cand te gandesti ca unii vor sa scoata din programa scolara teoria lui Drwin!

Ca sa fiu mai exact, savantul de care spuneam era J.B.S. Haldane, iar raspunsul in engleza suna mult mai frumos.
El raspunde ca Dumnezeu are in mod cert “an inordinate fondness for beetles”.

Si, daca tot sintem la recensamintul speciilor, sa spunem ca au fost descrise peste 400 000 de specii de gindaci.

Pentru iubitorii de gindacei, exista si un site ce porneste de la celebra vorba a lui Haldane:
fond4beetles.co../

Si o ultima precizare: volumul francezului Aubert Du Petit-Thouars, de care vorbeam in text, este dedicat Madagascarului si a fost prima monograhie ilustrata dedicata orhideelor.

Incantator! Multumesc tare mult.

Cu scuzele de rigoare,evident, va atrag atentia asupra folosirii in mod gresit a virgulei, precum si a substantivului PARCUS, CUVANT INEXISTENT IN DICTIONARUL LATIN-ROMAN al regretatului Gh. Gutu:
a)” Desi pe plaiurile orig{i}(-sic!)nare, infloreste din iunie pina in noiembrie….” -Explicatia: concesiva formulata corect :desi pe plaiurile orig(i)nare infloreste din…..pana …”,deci virgula trebuie pusa dupa subordonata concesiva, nu in interiorul ei, deci nu despartm conjunctia introductiva de predicat!
b) “Nu arhivam, orbi si indiferenti date ,”- Descoperim doua sintagme:nu arhivam date…,respectiv:
(fiind) orbi si indiferenti! deci substantivul DATE este un complement direct al vebului NU ARHIVAM
Deci corect: nu arhivam, orbi si indiferenti, date…
e si in logica faptelor ca INDIFERENTI si DATE nu au de-a afce aici!
P.S. Virgula solicita atentie, altfel nuantarea gandurilor nu va fi perceputa corect!
Cu bine !

O rectificare :corect: nu despartim !
O ADAUGIRE : substantivul PARCUS nu exista in dictionar, adjectivul PARCUS, -a -um exista!, insemnand ECONOM ,ZGARCIT !
Multumesc pentru atentie!

Sau ati vrut sa spuneti PARCURS LOGIC?
Acelasi!Cu multumiri!

@tudor:
Wow! Excelent! Multumesc mult de tot, am corectat.
Pe viitor voi incerca sa citesc de trei ori!

Foarte interesant articolul, o singura precizare: “proboscis” nu exista in DEX, se putea folosi banalul “trompa”.

@tudor: Cred că este vorba despre o simplă greșeală de dactilografiere. Cuvântul era „parcurs“ și se referă la etapele cercetării unui fenomen sau, în acest context, confirmării unei ipoteze.

@Mihnea Bostina: Am o întrebare care nu este legată de subiectul articolului. Existența transpozonilor a fost demonstrată prin observare directă (bănuiesc că acum există mijloacele tehnice) sau au rămas la nivelul de cea mai plauzibilă ipoteză?
Mulțumesc!

@Mihnea Bostina: Cu prietenie !

@tudor,
adevarat, n-am observat nici cind am ‘parcurs’ textul a treia oara.

Abia acum am corectat.

@marius v:
Transposonii sint secvente genetice care ‘se’ copiaza singure in diferite parti ale genomului.
Ei pot fi observati prin secvetionarea genomului, insa problema este ca ar trebui observata direct activitatea lor.
Din cite am auzit asa ceva s-a facut deja; numele acestui celebru transposon este Spleeping Beauty. Aceasta, in fapt o proteina, poate copia un segment specific de ADN in cromozomi. Evident, o buna idee de urmat – sigur exista firme care o folosesc deja.

In plus, exista numerosi retrovirusi endogeni (retrovirusii isi insereaza genomul in cel al celulei infectate), care nu mai ‘infecteaza’, ci doar se muta in interiorul genomului in care au fost, demult, gazduiti.

P.S.
cu scuze pentru orice ‘typo’

frumos articol si comentarii salubre.poate ca distinsii tai colegi invata ceva:
un articol decent sau bine facut nu va avea parte de comentarii genitale.

Știu ce sunt transpozonii (o paranteză mai lungă, pentru care-mi cer scuze: am scris și scriu transpozon cu „z“, ghidându-mă după modul în care au fost preluați în limba română alți termeni similari ca formă – nu ca denotație – lizozom, cromozom, ribozom. Tudor ar putea să ne spună dacă greșesc sau nu; eu mărturisesc că mă bazez, aici, pe intuiție și nu pe argumente solide de natură lingvistică). Deși atunci când am învățat eu genetică noțiunea nu exista, când a apărut, cu tupeul caracteristic adolescentului, am considerat-o o prostie, cu toate că doamna Barbara McClintock primise premiul Nobél pentru descoperirea „genelor săritoare“ (așa a fost inițial prezentată publicului noțiunea, pentru o largă înțelegere), ca urmare a peste 40 de ani de cercetări. Apariția transpozonilor dădea peste cap și contrazicea tot ceea ce învățasem până atunci.
O să ți se pară straniu, dar am și acum dubii cu privire la acest fenomen și nu-i văd rostul decât dacă vorbim de un proces accelerat de speciație. Altfel contrazice înseși bazele geneticii și în special fenomenele de linkage și crossing-over. Mai contrazice și o lege imuabilă a copierii și transmiterii informației – aceea de stabilitate a secvențialității.
Ca să nu-i plictisesc peste măsură pe cititorii acestei postări care nu sunt interesați de genetică, am să fac o paralelă care, grosso modo, îi va lămuri despre ce vorbesc: nu cred că există cineva pe-aici care să nu fi luat muzică, filme, soft etc cu ajutorul unui fișier .torrent. Right? Yeah! Să ne gândim la fișierul descărcat (pardon, downloadat) ca la un cromozom FUNCȚIONAL. Informația vine în pachete, simultan, din mai multe surse, dar nu ca și cum am trage un fermoar, pornind de la un capăt și oprindu-ne la celălalt (așa se întâmplă în cazul ftp, când pachetele vin unul după altul, în ordine), ci fortuit. Aceste pachete pot fi comparate cu genele care alcătuiesc cromozomul/fișierul. Ele se vor așeza într-o anumită ordine pentru a recompune fișierul. Ca și genele dintr-un cromozom, fiecare pachet dintr-un fișier conține un header în care este înscris locul pe care acesta îl ocupă, dar și care pachet anume îl precede, precum și ce pachet urmează după el. Dacă un pachet de informație „sare“ de la locul lui, fișierul nu mai este funcțional, deși are toate pachetele care trebuie să-l compună, iar mărimea, în bytes, este egală cu aceea a fișierului copiat.

Sigur, variabilitatea genetică este absolut necesară în procesul evolutiv, dar mi-e greu să cred că procesul mutațional implică și schimbarea sintaxei. Alelia (prin tautomerie), transformarea intronilor în extroni și apariția unor gene noi pe seama ADN-ului redundant asigură variabilitatea fără a afecta integritatea genetică.

Îmi cer scuze dacă pare prețios și afectat ceea ce am scris aici.

@marius v:
Felul cum transposonii apar in diverse locuri din genom nu contrazice nici un fel legile geneticii.
Cel mai usor mod pentru a-l accepta este sa pornim, cum ziceam, de la retrovirusii endogeni. Cum milioane de ani in urma, acestia au renuntat sa se mute de la o celula la alta si s-au ’stabilit’ la circulatia intr-o singura celula. Pentru raspindire se multumesc cu reproducerea gazdei.
Iar faptul ca sint tolerai de organism… in fond nu fac atit de mult rau. La 95% de junk ADN… cui ii pasa daca cineva se joaca in gunoi, atit timp cit nu e mare risc sa ajunga sa strice ceva importat din ceea ce e importat.