RSS Feed

Un nou rezultat important in studiul materie – antimaterie

vezi toate articolele de
02 Jul 2010 la 11:52 40 comentarii 763 vizualizari.

Cercetatorii de la Fermilab, Experimentul MINOS, au anuntat recent la Conferinta NEUTRINO 2010 (14-19 iunie) de la Atena (Grecia), un fapt ce pare a fi deosebit de interesant, anume ca diferenta intre masele neutrinilor muonici si a celor tauonici este diferita de aceeasi diferenta intre masele anti-neutrinilor corespunzatori.

Studiul oscilatiei neutrinilor in cadrul Experimentului MINOS, se face in mod similar cu cel de la CERN. Daca la CERN neutrinii muonici produsi sunt trimisi prin Pamant la 730 km distanta pana la Gran Sasso in Italia, la Fermilab acestia sunt trimisi la 735 km distanta pana la mina Soudan din Minesota. Si la Fermilab fasciculele de neutrini sau anti-neutrini sunt produsi din interactia protonilor accelerati cu o tinta de grafit, in urma careia rezulta o abundenta de mezoni. Din dezintegrarile acestora se obtini neutrini si anti-neutrini, anume:

- Neutrinii muonici sunt obtinuti prin separarea mezonilor p+ (sau K+) care se dezintegreaza in anti-muoni () si neutrini muonici ():  sau .

- Anti-neutrinii muonici sunt obtinuti prin separarea mezonilor p (sau K-) care se dezintegreaza in muoni () si anti-neutrini muonici ():  sau .

Experimentul MINOS urmareste sa testeze ipoteza oscilatiei neutrinilor, adica a transformarii reciproce a neutrinilor in timpul deplasarii lor, cu viteza apropiata de cea a luminii, in particular din neutrini muonici ()  in netrini tauonici. (). Aceasta ipoteza a fost formulata inca din anii 1950 de Bruno Pontecorva si a fost puternic contestata, deoarece presupunea existenta unor mase diferite de zero a neutrinilor, fapt aflat in contradictie cu prevederile Modelului Standard. Totusi, ipoteza a inceput sa fie confirmata de tot mai multe rezultate experimentale, asa ca astazi este aproape unanim acceptata existenta masei neutrinilor. Oscilatia neutrinilor a fost observata initial in cazul neutrinilor solari, cand s-a putut determina o diferenta intre numarul de neutrini produsi in Soare si indreptati spre Pamant si cei ajunsi efectiv aici.

Experimentul MINOS de la Fermilab studiaza oscilatia neutrinilor muonici si masoara energia totala a acestora la distanta de 735 km sub pamant (mina Soudan din Minseota) fata de locul de producere Fermilab (Chicago). In aceasta mina, acesti neutrini sunt detectati cu ajutorul unui detector numit „calorimetru electromagnetic”, alcatuit din placi de fier masiv intercalate cu elemente detectoare. In particular, acesta nu are nici o legatura cu calorimetrul din studiul caldurii. Se numeste asa deoarece, la fel ca in cazul caldurii, masoara energia totala depusa aici, de data asta, energia totala a neutrinilor sau anti-neutrinilor muonici detectati.

In spectrul de energii masurat la MINOS, s-a observat o scadere de evenimente detectate, datorata transformarii neutrinilor muonici in neutrini tauonici, care nu mai pot fi detectati. Domeniul energetic pe care se intinde aceasta scadere de evenimente masoara diferenta dintre masele celor doua tipuri de neutrini. Daca aceasta scadere se afla in regiunea de energii mai mari a distributiei energetice, atunci si diferenta dintre masele neutrinilor muonici si tauonici este mai mare.

In lucrarile ce au inceput la MINOS in anul 2006, s-au detectat la distanta de 273 km un numar de 1986 neutrini muonici, dintr-un total de 2451 produsi initial. S-a masurat apoi diferenta intre masele neutrinilor muonici si tauonici la patrat si s-a gasit a fi Δm2=2.35 x 10-3eV2.

Recent s-a masurat aceeasi diferenta, dar pentru antineutrinii corespunzatori. S-au detectat 97 de antineutrini muonici, dintr-un total de 155 produsi initial. Legat de diferenta de mase la patrat, rezultatul este o surpriza. De data asta Δm2= 3.35 x 10-3eV2, valoare ce este mai mare cu cca. 40% decat cea din cazul neutrinilor. Statistica datelor experimentale (numarul de antineutrini masurat) este insa scazuta, astfel ca diferenta dintre masa neutrinilor si antineutrinilor este de numai 2s (doua abateri standard).

De aceea rezultatul inca nu este cert, pana nu se obtine o statistica suficienta pentru a avea un nivel de semnificatie de 3-4s.

Daca se dovedeste a exista o diferenta semnificativa intre oscilatia neutrinilor si oscilatia anti-neutrinilor, aceasta va avea un impact enorm asupra Modelului Standard, care evident va trebui revizuit.

Post to Twitter Post to Delicious Post to Facebook Post to StumbleUpon

 


40 comments
  • 1

    Ce-mi place asta cu Modelul Standard. Acum cateva secole Modelul Standard era ca Pamantul e centrul Universului.
    Normal ca trebuie revizuit, Universul nu se invarte dupa om si nici dupa cercetatorii lui.
    Numai o minte ingusta poate spune, gata, am stabilit, Universul e asa.
    Ca om de stiinta, daca Universul e infinit inseamna ca si cantitatea de informatii din el e infinita, deci chiar credeti ca vom sti vreodata sigur ceva sau ne vom apropia de complexitatea lumii in care traim.
    Inca suntem la gradinita cu toata stiinta si tehnologia noastra.

  • 2

    wow! impresionant! Dar halatu’, cat e halatul?
    Probabil mancasi ceva stricat aseara…

    ai chiu
    2010-07-02 12:49:06 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 3

    @Chrysthyan: Modelul Standard al studiului particulelor elementare:
    ro.wikipedia.or../

    Ciprian
    2010-07-02 13:43:36 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 4

    Aceasta diferenta dintre masele neutrinilor si antineutrinilor poate insemna lipsa unei simetrii, pe care se bazeaza in general interpretarea de la Copenhaga, desi ea nu a fost niciodata demonstrata, dar este considerata inplicita. Teoria cu parametrii ascunsi a lui Bohm a fost respinsa de multi fizicieni renumiti si din cauza asimetriei solutiilor ecuatiei de Broglie – Bohm, care nu sunt invariante la trecerea la coordonatele polare.

  • 5

    Stimate domn, va multumesc pt faptul ca, desi este putin probabil sa aveti prea mare audienta avand in vedere subiectul, ati decis sa scrieti pe VoxPublica, altceva decat banalitatile cotidiene.

    Sper sa fie cat mai multe astfel de articole, eventual si unele mai generale si didactice, care explica: principiile fizicii (relativitate + fizica cuantica), biologiei (evolutia prin selectie naturala, genetica mendeliana), economiei (cerere, oferta, punctul de echilibru si cum e afectat de controalele preturilor), probabilitati si statistica (principiile jocurilor de noroc, estimarea sanselor si generalizarea pe baza unui esantion).

    Dar poate cel mai important ar fi explicarea modului in care functioneaza stiinta, felul noi teorii verificate experimental pe baza unor predictii noi le inlocuiesc pe cele vechi.

    In Romania este foarte mare nevoie de o educatie minima (care de multe ori nu se dobandeste in timpul liceului asa cum ar trebui, din cauza programei si cadrelor didactice prost pregatite). Daca noi, ca popor, vom persista in ignoranta, inseamna ca vom persista si in saracie!

  • 6

    cred ca de data asta trebuia si un model mai intuitiv pt. non-fizicieni.

  • 7

    @Mircea Pentia:

    Privesc cu multa admiratie toate aceste rezultate ale stiinte si uneori chiar nu ma intreb cum ne ajuta toate aceste descoperiri sa iesim din foame (omenirea e mai flamanda ca oricand, in pofida performantelor indiscutabile ale LHC de la Cern).

    Totusi, exista si alte abordari ale fizicii cuantice care se apropie de filozofiile orientale si care sunt mai viabile ca instrumente de lucru, decat orbecaiala dupa ciocniri de particule la viteze imense.

  • 8

    @V.R.: Dacă veţi căuta în arhiva VoxPublica, o să puteţi constata că domnul Penţia e singurul care tratează asemenea subiecte – şi încă în mod constant.
    Se cuvine a-i mulţumi de fiecare dată (mai ales că nu de puţine ori rabdă să-şi vadă articolele împănate cu fel de fel de comentarii, uneori dintre cele mai “colorate”).
    De ce nu se încumetă şi alţii? asta cred că ţine de disponibilitatea fiecăruia de comunicare cu un public eterogen (şi ţâfnos, pe alocuri), dar şi de politica trustului (editorială, comercială etc.)

    @Cris: Şi-un comentariu (de final) la rang de trivia: after all, s-a împlinit urarea străveche, cu toată plaja de conotaţii. Trăim vremuri interesante. Cărora unii dintre noi nu le putem fi pe măsură.
    Eu, nu.

    Sieglind
    2010-07-02 20:43:23 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 9

    @Sieglind:

    Eu apreciez foarte mult ce scrie dl. Pentia si citesc intotdeauna ce scrie (nu am pretentia ca si inteleg foarte multe din fizica cuantica, desi am citit multe multe chestii despre experimentele lui Alain Aspect, abordarile lui David Bohm si Pribram si altele similare cu privire la limitele fizicii cuantice in abordarea materialista)…

    Am deci convingerea ca fizica moderna, in abordarea strict materialista, e pe un drum gresit, indiferent de cati TEV vom produce in acceleratoarele in care trosnim particulele.

    Toate studiile in fizica cuantica moderna sunt concentrate pe partea materiala….pe latura cealalta – spirituala, de constiinta, energetica, nu e nicio lupta… doar niste teorii filozofice… ca lumea e super-concentrata sa vada ce iese din ciocniri de particule. Ce m-as mai rade sa nu iasa nimic… sa-si dea toti seama ca sunt “in boscheti” cu toate studiile astea.

    Oricum, creierele noastre sunt atat de spalate si orientate intr-o singura directie, ca o eventuala teorie care ar sustine ca exista “o constiinta a materiei” de pilda, ar fi rejectata din start… fara pic de mila, fara ca poporul sa faca un minim de efort intelectual.

    Cea mai mare tzeapa a lumii moderne o reprezinta prizonieratul in propriile prejudecati.

  • 10

    @Cris: era mai mult o nuanţă de amărăciune (auto-persiflare a propriilor limite şi nu numai)

    “Cea mai mare tzeapa a lumii moderne o reprezinta prizonieratul in propriile prejudecati” – da.

    E motivul pentru care (eu una) cred că LHC înseamnă mai mult decât un experiment. Îl consider “libertatea de-a gândi şi-a cuteza dincolo de …”

    Sieglind
    2010-07-02 21:21:36 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 11

    @Sieglind:

    “E motivul pentru care (eu una) cred că LHC înseamnă mai mult decât un experiment. Îl consider “libertatea de-a gândi şi-a cuteza dincolo de …””

    E un experiment la performante nemaivazute, in acelasi cerc teoretic restrans.

    Cand Einstein a formulat teoriile relativitatii nu a construit in LHC pentru a depasi limitele in studiul fizicii newtoniaene. Din contra, s-a debarasat de ea si a incercat sa vada lucrurile altfel.

    Newton doar a formulat o teorie dupa ce i-a cazut marul in cap. Dar nu a stiut nicio clipa care e cauza gravitatiei care a antrenat marul.

  • 12

    @Cris: “Newton doar a formulat o teorie dupa ce i-a cazut marul in cap. Dar nu a stiut nicio clipa care e cauza gravitatiei care a antrenat marul.”

    fără supărare, asta-i mitologie :)

    eternele povestioare menite să ni-i apropie, să-i putem accepta ca şi cum ne-ar fi aidoma, le suntem egali şi doar întâmplarea a făcut ca tocmai EI să vadă acel “ceva” ce ne-ar fi stat la îndemână şi nouă, doar că noi ne-am născut “după”

    sincer crezi că Arhimede trebuia musai să facă o baie, ca să strige, triumfător, Evrika?

    aceste păţanii, cred eu, sunt prilej de străfulgerări, de IDEI, doar pentru mintea celor care oricum au identificat “problema” – or, ideile sunt noutatea, aberaţia faţă de ceea ce până la un anumit punct a fost consacrat (şi validat) printr-un oarecare experiment sau serii multiple; cum îl configurează, ce parametri testează, cum interpretează rezultatul … asta ştiu ei. numai ei.

    noi citim despre.

    Sieglind
    2010-07-02 22:11:00 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 13

    @Sieglind:

    Nu, pe bune. Cand i-a cazut marul in cap lui Newton, a postulat o chestie dar pana nu a aparut Einstein sa aprofundeze problema nimeni nu a dat vreo explicatie gravitatiei. Newton habar n-a avut care-i treaba cu gravitatia, provocata de corpurile ceresti super grele, cu curbarea spatiului.. etc.

  • 14

    @cris
    se stie ca la tine experimentele merg pe baza de alifie!
    Cunosti fortele alunecarii,tangential Nivea?OK!

    nepotu lu tamara
    2010-07-02 22:30:41 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 15

    @Cris: “Cand i-a cazut marul in cap lui Newton, a postulat o chestie…”

    şi Einstein a “postulat” nişte chestii :)
    în fond, poate nu m-am priceput eu să explic ce anume ţineam să subliniez. că eram de partea ta, apropo de prejudecăţi. depinde unde le vedem fiecare

    mi se pare însă de-acum imposibil să concepi în abstract, fără să ţii cont şi de experiment(e): pe rezultatele lor poţi aşeza IDEI noi, prin alte experimente le validezi.

    până când un alt experiment, o altă ipoteză, răstoarnă totul – şi atunci ciclul se reia

    când te gândeşti că aceia de demult n-aveau cu sine decât cerul înstelat, un cadran, un compas … şi libertatea gândului

    Sieglind
    2010-07-02 22:36:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 16

    @Sieglind:

    Gresesti. Fizica cuantica e un domeniu in care nu poti sa faci stiinta numai pe baza de observatie si experiment pentru ca inevitabil influentezi, prin participare, mediul supus observatiei si, deci, concluziile nu vor fi obiective.

    Noi ne-am obisnuit sa numim stiinta numai ce putem vedea si pe ce pune mana… ceea ce e o abordare total gresita.

    Exista teorii precum cea a universului multidimensional sau a universului holografic sau conceptul de plenitudine..pe care nu le vei putea experimenta cu simtzurile noastre limitate in veci, ca nu poti depasi limiele umane.

    Pana la urma tot ce percepem noi e un cumul de stimuli la nivelul creierului, nimic mai mult. Va veni si vremea in care, un creier izolat, stimulat corespunzator nu va mai avea nevoie de un corp, pentru a putea sa experimenteze fix ce experimentam si noi ca fiinte umane.

    Si atunci, care e rostul LHC. Ca sa integram ceva nou, in teoriile noastre rigide si invechite? O sa mai descoperim 50 de particule noi… Si, care-i faza? unde am ajuns?

  • 17

    @cris
    esti tare,vere!
    Ai niste termeni pe tine de m-ai dat gata.
    Tu erai asa destept de mic sau ai asteptat sa vina Nastase la guvernare?
    Cred ca Sieglind bate deja in retragere si nu ma mir;el este mai din popor.

    nepotu lu tamara
    2010-07-02 23:01:46 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 18

    @Cris: inevitabil, în toate experimentele “noastre” trebuie să acceptăm acest factor de “influenţare”: cunoaşterea ESTE limitată (şi perturbată, subiectiv).

    So? fără o “minte care să priceapă” în ce ar mai consta cunoaşterea? neprovocată, ar rămâne “în sine împăcată”

    eu nu cred într-o “Brave New World”; sau dacă va fi, refuz să ştiu

    Sieglind
    2010-07-02 23:03:48 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 19

    @nepotu lu tamara: de ce faci asta, aici? te rog, ai atâtea alte subiecte :)

    Sieglind
    2010-07-02 23:05:21 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 20

    ori poate sunt eu de vină că insist, tot însăilând platitudini – şi ar cam fi cazul să mă retrag.

    Sieglind
    2010-07-02 23:08:00 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 21

    @Sieglind:

    “So? fără o “minte care să priceapă” în ce ar mai consta cunoaşterea?”

    Iti reamintesc ca in abordarile orientale e nevoie de o minte cat mai goala… singura capabila de o cunoastere autentica, independenta de spalarea creierelor pe care noi o numim educatie.

  • 22

    @Cris: în minte pot să încapă mult mai multe întrebări decât răspunsuri.

    tocmai de asta mă consider atât de departe de “cunoaştere”. şi de pre-judecăţi, sper.

    Sieglind
    2010-07-02 23:27:49 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 23

    @sieglind
    nu te retrage,esti bun!
    O voi face eu,orientalismul lui Cris m-a dat gata!
    Imi place cand doi eruditi se intalnesc si fac schimb de platitudini,ai ce invata!

    nepotu lu tamara
    2010-07-02 23:33:08 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 24

    @nepotu lu tamara: nu-s erudit :( – şi sunt o “ea”
    dar nu mă supăr că mă ironizezi

    bonus: The means of right cognition are recognized to be of three kinds, – perception, inference and valid testimony: as all the means of right cognition are proved (to be included in these three). Verily, a provable is proved by means of right cognition

    :)

    Sieglind
    2010-07-02 23:38:40 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 25

    @sieglind
    intotdeauna numele nordice mi-au creat probleme!
    Macar in Islanda numele de familie al fetelor se termina invariabil in Dottir si nu poti gafa,ca mine.
    Nu te ironizez,ai facut-o tu acum ceva vreme in mod gratuit,dar Cris este un tip(a)care imi starneste mari dubii!
    Ma indoiesc(deci exist),nu-i asa?

    nepotu lu tamara
    2010-07-02 23:44:37 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 26

    @nepotu lu tamara: îmi cer scuze (sincer) dacă am postat ceva care ţi s-a părut a fi sunat a ironie.

    în alte tărâmuri scandinave, poate fi “datter”: în Norvegia, let’s say

    de ce mă ispiteşti întru offtopicare? zău :D

    chiar mă retrag (ruşinată)

    Sieglind
    2010-07-02 23:49:35 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 27

    @sieglind
    sfarsit de saptamana placut si tie!Sincer!

    nepotu lu tamara
    2010-07-02 23:56:30 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 28

    @nepotu lu tamara: şi ţie, la fel de sincer, şi oricui mai vine să citească pe aici – sper să mi se ierte “aberaţiile”, promit să nu mai … :)

    şi bineînţeles, mii de scuze domnului Penţia – peccavit!

    Sieglind
    2010-07-03 00:01:10 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 29

    @Sieglind

    Trebuie sa recunosc faptul ca nu reusesc intotdeauna sa prezint temele pe intelesul tuturor. Imi pare rau. Poate ar fi interesant sa incerc sa incep cu alfabetul. Dar asta ar insemna sa nu se mai remarce, sa nu mai poate fi puse pe scena performantele atinse pe diverse meridiane ale lumii.

    Din pacate in articolul de fata au aparut si niste erori de transcriere a unor caractere grecesti. Au ramas doar parantezele, iar in loc de pi+ sau pi- a aparut doar p+ sau p-. La fel, schemele de dezintegrare a mezonilor pi si K au disparut complet.

    Multumesc pentru stradaniile de a lamuri pe cei care sunt mai departe de probleme.

    Mircea Pentia
    2010-07-03 02:20:19 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 30

    Domnule Penţia,

    ştiaţi, desigur, că aştept cu nerăbadare articolul dvs. – iar asta încă de data trecută, când cu citatul acela :)

    pentru noi, vă asigur, importanţa articolelor dvs. depăşeşte cu mult capriciile platformei

    cu multă recunoştinţă pentru tot ceea ce faceţi dvs.

    Sieglind
    2010-07-03 02:26:20 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 31

    din grabă, am scris “nerăbadare”, iată!

    Sieglind
    2010-07-03 02:27:17 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 32

    @ Mircea Pentia – Felicitari! Va rog, va foarte rog, nu va demoralizati! Ceva, undeva, pe fundul paharului, tot va ramane. Va multumesc pentru incapatanare.

  • 33

    @Alin Fumurescu: despre noi … ejusdem farinae, nu-i aşa? :D (ori “ejusdem generis”, dacă ar fi să mă pretind knowledgeable – nu e cazul!)

    Nu-i transferaţi domnului Penţia slăbiciunile celor câtorva de aici care dăm buzna, mai spunem una-alta, inepţii… sunt alţii, destui, care citesc, iau informaţia (fără s-o şi comenteze); iar dacă sunt şi unii care o fac la modul serios, documentat – ei se cunosc imediat.

    Spre deosebire de toţi ceilalţi autori de pe VoxPublica, domnul Penţia are de înfruntat şi o “barieră lingvistică” în încercarea de a veni el înspre noi, cititorii lui. Ştiind prea bine că nu am putea vreodată să facem drumul în sens invers.

    Şi fără a ne pre-judeca pentru atâta lucru doar :)

    Sieglind
    2010-07-03 13:59:55 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 34

    @Alin Fumurescu:

    I am keep walking

    Mircea Pentia
    2010-07-04 11:14:41 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 35

    Întrebări:
    De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?
    ro.wikipedia.or../

    Inscripţia de pe faimosul tablou al lui Gauguin nu poartă semne de întrebare, dar noi i le ataşăm implicit.
    O parte din răspuns se află acolo – şi-n fiecare dintre noi. Cealaltă parte se regăseşte în căutarea LOR, la CERN, Fermilab …

    Why does matter have mass? What accounts for the enormous preponderance – crucial to the existence of the universe – of matter over antimatter? What is the invisible matter that accounts for so much of the universe that we cannot see? Are there forces and particles as yet undiscovered?

    numi.fnal.gov/P../

    Neutrino Oscillations:
    numi.fnal.gov/P../

    Sieglind
    2010-07-04 15:16:32 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 36

    eV ca unitate de masura a masei, iata o chestie care n-are cum sa nu te zapaceasca ca om obisnuit (ca ai aflat de echivalenta masei si energiei, asta chiar nu conteza daca timp n-ai dezvoltat un simt al marimii unitatii eV; daca pot compara cat de cat masa evaluata a neutrinilor cu masa electronilor, care ea imi spune ceva cand e exprimata in kg (unitatea SI), cand e exprimata in eV imi trebuie sa merg la cartea de fizica…). Ma incurca mai putin puterile negative ale lui zece decat exotismul unei noi unitati de masura.

    cris: “exista teorii precum cea a universului multidimensional sau a universului holografic sau conceptul de plenitudine..pe care nu le vei putea experimenta cu simtzurile noastre limitate in veci, ca nu poti depasi limiele umane.”

    ca o ipoteza sa poata fi verificata nu-ti trebuie s-o testezi lucrand exclusiv cu “simturile noastre limitate”; nu mai esti pe vremea lui Mach (Ernst), ca sa ai astfel de pretentii naive… Si apropos, cat timp o ipoteza nu e verificata, ea nu e o teorie. “Corzile” (String) sunt un astfel de exemplu; multiversurile sau universurile multidimensionale si ele.

  • 37

    @rk: … trebuie să aibă suficientă “putere” de predicţie ca să poată prescrie valori pentru toate constantele din natură, inclusiv pentru constanta cosmologică (critica lui Steven Weinberg)

    Sieglind
    2010-07-05 22:20:23 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 38

    “exotismul unei noi unitati de masura” … pentru energia particulelor elementare ar putea fi valabile şi unităţile uzuale de măsură (1 eV = 1,602 x 10-19 J), dar eV e cea preferată de fizicieni

    ce-i pentru ei “tradiţional” sună pentru noi “exotic” :)
    ro.wikipedia.or../

    pe mine mă încurcă şi denumirile româneşti ale puterilor lui 10 (prefixele alea!), dacă le compar cu cele englezeşti
    ex: trillion – pe româneşte e bilion, un milion de milioane (10 12). teoretic, ştiu. în practică, mă zăpăcesc

    Sieglind
    2010-07-05 23:26:59 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 39

    rezultatele MINOS, pe slide-uri

    indico.cern.ch/../

    Sieglind
    2010-07-06 01:08:34 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde
  • 40

    @Chrysthyan: “Modelul Standard” este DOAR o conventie de nume … se refera la “ceea ce stim pana acum” … sau ma rog, ce stiu altii !!!

    Ovidiu
    2010-07-09 13:55:14 | Raporteaza
    RăspundeRăspunde

Comentează


Pont: poti sa adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezinta.
Nu trebuie decat sa introduci o adresa de e-mail valida aici si sa urmezi cativa pasi simpli.
Un film explicativ e disponibil aici


ATENTIE: Comentariul dumneavoastra poate aparea cu intarziere din cauza sistemului de cache.

RSS Postari pagina personala
cercetator stiintific la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara din Bucuresti – Magurele si cercetator asociat la CERN (Centrul European de Cercetari Nucleare – Geneva).
» citeste biografia

Cele mai comentate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Cele mai vizualizate

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!

Nu exista posturi pentru interogarea facuta!


Ce fac prietenii tăi pe Voxpublica

Ultimele comentarii

alex mazilu Andrei Plesu antonescu aur Becali blaga blog Blogviu interviu Boc Bucuresti calatorie candidatura catalin voicu cercetare cianura cluj concert crin criza CTP Curtea Constitutionala demisie Dinu Patriciu EBA economie Elena Basescu experiment Facebook FMI fotbal humanitas Iliescu instantanee intelectuali internet Istodor Johannis kelemen hunor Liiceanu manipulare Media Mihai Goţiu motiune Năstase obama o fraza o poza ortodoxie parlament Parlamentul European pd-l PE Plesu Polirom presedintie protest radu duda Realitatea TV reforma riscograma romani romania rosia Roşia Montana salarii securitate Senat sindicate sondaj sorin oprescu steaua SUA Tariceanu tiff TRU TV UBB uichendist.ro Vanghelie Vasile Blaga

© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.

Strategy & Technology: PUBLYO
Marketing & Sales: Q2M
Comandati acum o campanie publicitara pe acest site!