Bacterii, bacterii, bacterii

Dintre toate tipurile de organisme de care sîntem încojurați, bacteriile reprezintă, fără nicio îndoială, cea mai puternic reprezentată clasă. Numărul speciilor existente este încă o necunoscută. O necunoscută cu multe cifre. Doar într-un litru de apă, se estimează că există peste 20ooo de specii dinstincte de bacterii. La un rapid recensămînt s-a părea că avem în prezent peste 4ooo de specii catalogate, dar extrapolînd datele existente, numărul s-ar ridica la trei milioane. Intr-un cuvînt, bacterii peste tot!

Asta e impresia și dacă răsfoim presa din ultimele zile – bacteriile țin prima pagina!

După luni de asteptări, articolul mult discutat, care anunța o devoratoare de arsenic, este dat la tipar. Este descoperită o bacterie care ucide malaria. Si, bineînțeles, valul de infecții cu E. coli!

Să le luăm pe rînd si pe scurt!

•

Arsenic. Orice minune nu tine decit trei zile. Ceva mai mult, poate, în cazul articolelor stiintifice rencenzate!

Spuneam la sfîrsitul anului trecut descoperirea unei bacterii capabile sa creasca cu Arsen, iar ceva mai tîrziu reveneam cu citeva detalii asupra articolului. Stirea era extrem de fierbinte, pe masura rezultatelor clamate in articol: bacteria nu doar ‘supraviețuieste într-un mediu bogat în arsenic, ci e capabilă să se hrănească cu el și chiar să îl integreze în materialul său genetic!

Se propunea, nici mai mult nici mai putin, existenta unei forme alternative de viata. Una in care rolul fosforului este preluat de arsen. Bacteria, pe numele ei GFAJ-1, este un acronim pentru Give Felisa A Job (nu, nu e o glumă) –  Felissa Wolfe-Simon, prima din lista de autori ai articolului, fiind tînăra care a descoperit noua ‘făptura’ trăitoare lacul Mono.

Evident, semnele de intrebare aveau dimensiuni proportionale cu gigantismul afirmației:  chiar daca, in principiu, asa ceva este posibil, probele care sa demonstreze existenta unui astfel de organism trebuie sa fie extrem de solide.

Dupa cîteva săptămîni de la publicarea studiului, impresia generala era ca argumentatia grupului de la NASA lasă (in cel mai bun caz) de dorit.

Articolul apăruse în varianta online a reviste Science, iar ca urmare a vîlvei stîrnite, editorii au amînat publicarea lui în revista propriu zisă. Si iata că săptamîna trecută, studiul a primit unda verde! Dar nu neapărat pentru că argumentele au convins. In numărul din 2 iunie al revistei Science, articolului este însoțit de opt comentarii venite din diverse direcții, cărora autorii le răspund într-un alt lung text. Din păcate în discuție nu sînt aduse noi date; autorii doar se apără de acuzațile aduse.

In orice caz, ‘meciul’ încă se joacă.

•

Malarie. In vîrtejul bacterial din ultima vreme, în care senzaționalul se îmbină cu catastrofalul, o stire a trecut neobservată. Articolul a apărut în mai în revista Science, si atinge o maladie de care, din fericire, sîntem feriți pe meleagurile noastre. Malaria, insă  afectează peste 200 de milioane de persoane anual, făcînd 800ooo de victime. Responsabil este o protozoar – Plasmodium falciparium.

Studiul menționat, arată că o bacterie, Enterobacter, este capabilă să îi oprească acestuia ciclul vieții. Dacă Plasmodium falciparium ar fi cojocul, atunci Enterobacter ar fi acul. Actiunea este indirectă: bacteria – trăitoare în stomacul țînțarilor – generează specii reactive ale oxigenului (reactive oxygen species) care împiedică dezvoltarea parazitului.

•

Noua versiune E. coli. Prezumția de nevinovăție trebuie respectată si în cazul castraveților.

După ce inițial castraveții importanți din Spania au fost blamați pentru valul de infecții cu E. coli din Germania, analize mai atente au absolvit sus-numita legumă. Situația este însă gravă. Mai precis, este cea mai severă epidemie de acest fel înregistrată.

Pentru date proaspete, se poate scurta ‘drumul’ prin presa locală si accesa direct siteul Organizației Mondiale a Sanatații. (O să încerc să revin asupra subiectului, pe măsură ce apar date mai serioase.)