![]() | Dieta lui Rasputinvezi toate articolele de Mihnea Bostina10 Dec 2010 la 16:09 24 comentarii 990 vizualizari. |
Nu-i da omului cit poate sa duca, zice o vorba veche. Zicala cu mult mai adevarata si cu mult mai spectaculoasa in cazul bacteriilor. Data fiind rata mare cu care se succeda generatiile si numarul imens de variatii genetice pe care o populatie le poate incerca intr-un timp scurt, micile celule pot fi ‘dresate’ sa ‘nghita aproape orice. Arsenic, spre exemplu.
Cum promiteam, revin cu detalii despre GFAJ-1, bactercteria care nu doar tolereaza, ci chiar foloseste acest element.
#
In conditii extreme, se pot gasi modalitati prin care sa inlocuiesti unele componente esentiale atunci cind acestea nu sint accesibile. Cu alte cuvinte, te descurci cu ce poti. Probabil ca o masa imbelsugata de post ar fi cel mai la indemina exemplu.
La fel, exista organisme care au reusit ca in lipsa unor elemente chimice importante pentru un anumit proces metabolic, sa foloseasca elemente asemanatoare. Culoarea albastra a singelui unor moluste se datoreaza unui astfel de artificiu. Spre deosebire de hemoglobina, in care fierul este folosit pentru transportul oxigenului, hemocyanina foloseste in acelasi scop doi atomi de cupru care fixeaza o molecula de oxigen. O culoare putin schimbata, o structura tridimensionala a proteinelor implicate putin diferita, insa viata decurge conform manualelor.
Si daca trecem la lucruri cu adevarat ciudate, sa mentionam ca exista bacterii care folosesc drept sursa de energie uraniu. Si aici, chiar daca lucrurile devin mai complicate, explicatiile nu sar departe de trunchiul din care s-a facut raftul ce adaposteste cartile de biologie.
#
In majoritatea cazurilor, este vorba de un inlocuitor. Desigur, aspartanul nu are acelasi gust ca zaharul, dar pentru pentru cine nu poate sa bea o cafea neindulcita, diferentele de aroma devin tolerabile. La fel, in cazul chimiei: este cautat elementul chimic cu proprietati similare.
In tabelul periodic arsenul se afla imediat sub fosfor, ceea ce inseamna ca in multe reactii chimice el se va comporta identic. De aici si toxicitatea lui: in multe cazuri este initial capabil sa inlocuiasca fosforul in unii compusi, dar mai tirziu silueta sa butucanoasa – are masa atomica 33, comparativ cu doar 16 pentru fosfor – ii interzice sa efectueze complicatele reactii implicate in construirea acizilor nucleici sau in generarea de energie (orice celula utilizeaza ATP drept combustibil principal).
Exista insa anumite structuri care stau la baza a tot ce inseamna viata. Desi se pot imagina alternative, istoria nu se lasa tirita inapoi. Se zice ca daca anumite lucruri nu le-ai facut pina la o virsta, nu le vei mai face niciodata.
Procesele fundamentale ale lumii vii sint astfel de legi. Odata complexitatea biologica cladita pentru o anumita baza, nu mai e cale de intoarcere. Prea multe secvente trebuie asamblate precis, prea multe componente trebuie sa se potriveasca perfect, prea multe ingrediente sint astepta cu precizie in aceleasi locuri.
Dubla elice a ADN-ului este o astfel de constructie. Cu doar patru baze: A,T,C,G asamblate in triplete, se poate scrie codul genetic al oricarui tip de viata. Un lung sir de litere care cuprinde toata informatia necesara functionarii biologice. Retete pentru toate enzimele, structura oricarui complex molecular, mecanisme de pornire si oprire…. totul. Iar in inima acestei arhitecturi se afla un schelet in care un element chimic joaca rolul esential. Un rol pentru care toata lumea credea ca exista un singur actor: fosforul.
Pina cind, o mica bacterie, dintr-un lac californian, si-a permis o opinie diferita.
#
Legenda spune ca a fost odata un rege care suferea de un soi de paranoie obisnuita la oamenii puterii – ii era frica sa nu fie otravit.
Iar ca remediu impotriva acestei eventualitati, pentru a-si asigura imunitatea necesara, inghitea in fiecare zi un amestec alcatuit din mici doze din diverse otravuri combinate in proportii precise.
Ironic, cind Mitridate (pe numele sau) a fost invins de Pompei si cind moartea devenea o alternativa preferabila, i-a fost imposibil sa se sinucida otravindu-se si a fost nevoit sa apeleze la cutit.
Ce nu te ucide te face mai puternic… ma rog, nu intotdeauna cu folos. La fel, urmind aceeasi reteta, spune legenda, Rasputin si-a gasit sfirsitul inecat, desi fusese in prealabil impuscat si otravit.
O strategie asemanatoare se foloseste in laboratoarele de microbiologie. Se ia o bacterie care a vazut multe si i se face viata mai grea decit si-ar fi putut imagina.
In cazul de fata, GFAJ-1 – traitoare intr-un lac care de 50 de ani n-a mai avut nici un contact cu apa proaspata, in care elemente chimice ating concetratii care alunga orice alta forma de viata – este capabila sa reziste in medii cu mult arsen.
Pe parcursul multor generatii petrecute in vase de laborator, in melanjul cu care a fost hranita, concetratia de As a fost crescuta, simultan cu inlaturarea fosforului.
Rezultatul a fost o populatie de celule capabile sa creasca cu As. Chiar daca dezvoltarea este mai lenta decit in cazul unei diete care contine fosfor, este posibil totusi ca in decurs de numai sase zile sa se ajunga la o populatie de 20 de ori mai numeroasa. Daca sint uscate si cintarite, celulele contin 0.19% fata de doar 0.001% in cazul celulelor ‘control’. La fel de important, morfologia acestora este diferita: ele sint mai mari si prezinta mari saci vacuolari in interior.
Odata acest rezultat stabilit, urmatoarea intrebare fireasca era: unde este depozitat acest As? Este doar stocat, ori ajunge sa joace un rol in procesele celulare esentiale?
Fara a intra in detaliile tehnice, sa spunem doar ca atunci cind ADN-ul bacterial este purificat analiza sa arata o proportie importanta de As. Mai mult decit atit, masuratori de raze X au demonstrat ca As este legat de patru atomi de oxigen si unul de carbon – configuratie in acord cu structura scheletului de ADN.
In plus, analiza de fractii celulare de proteine indica procente semnificative de As, sugerind de asemenea faptul ca si aici, As este integrat chimic in structura proteinelor.
Evident, studiile sint doar la inceput, iar datele necesare pentru explicatia acestei ‘ciudatenii’ sint inca insuficiente (si, dupa unii, neconcludente). Probabil ca nu va trebui sa asteptam prea mult pentru a afla mai mult: implicatiile unei forme de viata cu o chimie atit de exotica sint mult prea importante. Lasind la o parte aplicatiile tehnice sau ecologice, imaginarea unor forme de viata extraterestre este probabil cea mai tentanta.
Pe de alta parte, cei scepticii sint numerosi. Si nu fara motive. La fel, asteptam comentariile lor.


Costi Rogozanu azi la 16:59 |
Cu Victor Ponta s-au strîns deja destule: rămîne principala problemă a noii legi electorale. [ citeste mai departe ]
Tudor Darie azi la 15:27 |
Așa a fost să fie ca eu să fiu persoana responsabilă din partea Guvernului pentru susținerea [ citeste mai departe ]
Iulian Leca azi la 15:15 |
Altfel, imi imaginez ca multi vor vota cu mana taiata. Ce vremuri.... macar odata cineva ameninta ca [ citeste mai departe ]
Laura Cernahoschi azi la 12:30 |
Update: Grăjdan a fost demis. De aici semnul întrebării din titlu. Oricum, încă o lovitură de [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu azi la 10:16 |
A cotit cu dibăcie Băsescu la întrebarea ziariştilor dacă se mai întîlnesc cu el la [ citeste mai departe ]
Irina Zamfirescu 23 May la 16:13 |
Bucureștiul pare că ar fi inepuizabil. Construcții P+inifinit, spații verzi transformate în [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 23 May la 15:30 |
Uninominalul pur, în forma adoptată ieri de Parlamentul României, e o mare mizerie. Argumentele [ citeste mai departe ]
Elena Vijulie 23 May la 14:29 |
Legea privind sistemul electoral majoritar uninominal a trecut ieri de Camera Deputaţilor, după ce [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 23 May la 14:22 |
Ce e în neregulă cu POSDRU? Am tot fost avertizaţi că face Comisia Europeană verificări. [ citeste mai departe ]
Laura Cernahoschi 23 May la 12:10 |
Apare doar la emisiuni cu Gâdea, Alesandra Stoicescu sau duminicale de cancan, unde nu i se vor [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 23 May la 10:00 |
Uninominalul pur şi dur la care a visat Traian Băsescu pe vremea cînd era pe val s-ar putea [ citeste mai departe ]
Cristian Cojanu 23 May la 09:54 |
From Romania with Art,
25 mai, ora 21.30, Grădina Verona
Pe 25 mai, de Noaptea Albă a Galeriilor, [ citeste mai departe ]
Iulian Leca 23 May la 04:30 |
Cea mai mare critica adusa sistemului electoral ce tocmai a trecut si de Camera Deputatilor e ca [ citeste mai departe ]
Dorin Tudoran 22 May la 22:27 |
Prima lună de după o căsătorie este numită ”luna de miere”. Prima lună a [ citeste mai departe ]
Alin Fumurescu 22 May la 19:36 |
… s-au inmultit atacurile impotriva lui Basescu pe ultimul front ramas disponibil – [ citeste mai departe ]
Ciprian Şiulea 22 May la 18:11 |
Astăzi USL a demonstrat că tot ceea ce a spus în ultimii cîţiva ani împotriva PDL nu a fost [ citeste mai departe ]
Elena Vijulie 22 May la 14:19 |
Premierul Victor Ponta şi ministrul afacerilor europene Leonard Orban au anunţat ieri că [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 22 May la 12:06 |
Monica Macovei susţine că guvernul Ponta, despre care premierul spune că e cel mai curat, e cel [ citeste mai departe ]
Ciprian Domnişoru 22 May la 04:22 |
Întrebat despre participarea financiară a României la achiziționarea de către NATO a unor [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 21 May la 21:55 |
Nişte fapte. Traian Băsescu s-a întîlnit ieri cu vice-preşedintele Chevron, compania care vrea [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 21 May la 19:43 |
Nu mai e doar o impresie de început de campanie. Ci o confirmare: Emil Boc a evitat până în [ citeste mai departe ]
Constantin Creţan 21 May la 19:05 |
În ţara în care Eminescu, Creangă, Caragiale şi Preda n-au fost absolvenţi ai vreunei [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 21 May la 18:20 |
Useliştii au început ofensiva de vară puţintel mai devreme, presaţi de calendarul [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 21 May la 15:38 |
Alegerea dintr-un tur a primarului generează tot felul de efecte secundare. De exemplu, negocierea [ citeste mai departe ]
Stelian Tănase 21 May la 12:17 |
Traian Băsescu aflat la Chicago, printre români, a profitat că se afla departe de casă şi [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 21 May la 11:00 |
Am văzut și români care (încă) îl iubesc pe Traian Băsescu. E drept, nu în România. Trebuie [ citeste mai departe ]
Cristian Teodorescu 21 May la 10:03 |
Şi ducîndu-se dumnealui Traian sin Băsescu la sfat în cele străinătăţi l-au însoţit alai, [ citeste mai departe ]
Costi Rogozanu 20 May la 15:44 |
Săptămîna asta cele mai discutate probleme au fost cîinii vagabonţi, curăţenia oraşului, [ citeste mai departe ]
Constantin Creţan 20 May la 12:38 |
Fostul ministru german al apărării a ieşit din politică şi a pierdut titlul de doctor în urma [ citeste mai departe ]
Mihai Goţiu 20 May la 10:15 |
Înainte de începerea festivităților de lansare a candidaților USL la Consiliul Județean și [ citeste mai departe ]
| 1@Liicheanu si Plescu: Apropo...de ce îi recomanzi nepotului mărire alea ...alea,... tu le-ai făcut şi nu-ţi încapi în piele :twisted:... | ||
| 2@val_one: Prietene, nu-l confunda pe Rogo ... el e hidrantul numărul 1. Nu are treabă cu canalu'... | ||
| 3@tamara’s nephew: Mai onanist portocaliu,tu nu-ntelegi ca esti prost?Nu intelegi ca esti BUFONUL de pe Vox? Eu intru aici sa ma mai distrez,sa rad de voi,de proastele de udrea si anastase,de voi talmacenii... | ||
| 4@tamara's nephew: Ai o educatie puri securistica... Stilul UNGUReanului de la securitatea de stil nou ! Nu dovedesti a stii mai nimic, dar faci bancuri ! Esti superiorul, superiorului, capitalistul... | ||
| 5@roberta: Ce clone visezi fatoo? Sunt doar eu si nick-urile mele:mircea,val_one,macghita,talmacean,boc,udrea,anastase...... | ||
| 6@despre orice nu fi un spirit pecuniar! Plecarea ta de aici ar fi o "lipsa" substantiala!Sincer! Daca ai sti ce am de luat in Harghita,de pe urma bunicilor! Dar seful este Veresztoy!Da-i Cezarului,ce... | ||
| Mihai Goţiu 11506 citiri |
| Cristian Teodorescu 11437 citiri |
| Costi Rogozanu 10388 citiri |
| Ciprian Domnişoru 4346 citiri |
| Alin Fumurescu 4111 citiri |
| Constantin Creţan 3432 citiri |
| Iulian Leca 3331 citiri |
| Laura Cernahoschi 3275 citiri |
| Dorin Tudoran 2958 citiri |
| Elena Vijulie 2859 citiri |
| Cristian Teodorescu 8 postari |
| Costi Rogozanu 7 postari |
| Mihai Goţiu 7 postari |
| Constantin Creţan 4 postari |
| Ciprian Domnişoru 3 postari |
| Dorin Tudoran 3 postari |
| Iulian Leca 3 postari |
| Alin Fumurescu 3 postari |
| Elena Vijulie 2 postari |
| Laura Cernahoschi 2 postari |
| Mihai Goţiu 61898 citiri |
| Cristian Teodorescu 41777 citiri |
| Costi Rogozanu 39579 citiri |
| Ciprian Domnişoru 18394 citiri |
| Alin Fumurescu 18017 citiri |
| Viorel Dobran 12403 citiri |
| Dan Duca 11307 citiri |
| Constantin Creţan 11191 citiri |
| Iulian Leca 9593 citiri |
| Elena Vijulie 9484 citiri |
| Cristian Teodorescu 30 postari |
| Mihai Goţiu 29 postari |
| Costi Rogozanu 29 postari |
| Alin Fumurescu 11 postari |
| Constantin Creţan 10 postari |
| Ciprian Domnişoru 9 postari |
| Dorin Tudoran 8 postari |
| Dan Duca 8 postari |
| Ciprian Şiulea 7 postari |
| Iulian Leca 7 postari |
© 2009 VoxPublica.ro, o marca F5 Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate.
@fra:
ti-am taiat comentariul nu pentru opinii, ci pentru limbaj.
Omule, internetul e mare. Daca te enervezi asa de tare, nu mai da pe aici!
2010-12-10 17:18:37 | Raporteaza
“Daca”. Nu e cazul. Nu vorbesti la tine in sufragerie, vorbesti in spatiul public asa ca ceea ce se propaga in spatiul public este si treaba mea. Ca ai tu puterea de a cenzura , asta-i alta poveste si nu ma deranjeaza -dupa cum ti-am si spus. Sper sa-ti ramana ceva in minte. Macar ideea ca articolele semnate de tine sint perfectibile si grija de a-ti da toata silintza inainte de trimiterea lor in spatiul public. Daca vrei. Daca nu, evident ca esti liber sa fii cum ai fost pana acum: superficial.
2010-12-10 17:34:39 | Raporteaza
se poate readuce în discuţie panspermia ? ar fi prea frumos, deşi destul de plauzibil.
2010-12-10 17:38:20 | Raporteaza
Pentru marele public in stiintza nu se intampla nimic senzational iar asta e un loc pentru marele public. Din care fac parte si biochimistii , nu-i bai, insa matale prin acreditarea ideii de senzational acolo unde nu exista nu faci decat sa propovaduiesti religia stiintei. Nu esti nici primul nici singurul insa m-a impresionat placut ca ai avut grija ca la primul articol sa mentionezi ca te adresezi biochimistilor. De-aia m-am deranjat sa-ti dau lectii. Ori cumva te crezi perfect in ipostaza ta publica ?
2010-12-10 17:39:37 | Raporteaza
@fra:
“propovaduiesti religia stiintei”
Ce este acea “religia stiintei” si ce legatura are cu articolul de fatza??!!
2010-12-10 19:22:45 | Raporteaza
Am citit cu mult interes!
Nu intelesesem importanta descoperirii.
2010-12-10 20:51:06 | Raporteaza
Mihnea Bostina: intzeleg ca bacteriile “arsen”-iate sunt un fel de “organisme modificate genetic” in laborator pornind de la ceva gasit in acel lac. Au reusit sa inlocuiasca peste tot P cu As in “proteinele vietzii”? Sau inca se lucreaza, inlocuirea facandu-se “generatzie” dupa “generatzie”? Ca si la GMO-uri, de cate “generatzii” de bacterii este nevoie ca sa se considere “arsen”-ierea ireversibila? Si de cate pentru a se constata ne-periculozitatea lor pentru viatza normala “fosfor”-ica?
PS Nebunii internetului trebuie lasatzi in plata Domnului, nu luatzi in seama.
2010-12-10 21:49:57 | Raporteaza
@lucid:
Poate ca am fost prea entuziast cu privire la articolul asta.
Rezultatele clamate mai au nevoie de multe dovezi.
Probabil daca nu ar fi fost vorba de un subiect atit de interesant, articolul nu ar fi trecut niciodata de revieweri.
Mai precis, nu s-a demonstrat decit indirect prezenta As in probele respective.
Exista doua mari probleme:
1) este foarte greu sa elimini total P din dieta! In consecinta, poate fi vorba de bacterii care sint ‘bune’ la folosit P, chiar in cantitati mici.
2) trebuie aratat direct, care este procesul prin care As este ‘fixat’ in respectivele structuri. Pina acum s-a demonstrat doar ca ‘poate’ fi acolo, iar contestatarii argumenteaza ca poate fi vorba doar de un ‘artifact’ provenit din tipul de experiment folosit
2010-12-10 21:58:01 | Raporteaza
In opinia mea atata vreme cat exista un blueprint si materiale viatza gaseste intotdeauna o cale. Nu vreau sa fiu gresit inteles , nu sunt un mistic in acceptiunea generala a cuvantului insa in lipsa (de fapt chiar si in prezentza
) unei definitii general acceptata pentru “viatza” eu unul abordez subiectul la alt nivel decat cel al biochimiei. Ma rog, poate abordarea sau atitudinea mea sint inadecvate, e posibil.
2010-12-10 22:18:58 | Raporteaza
@fra:
Dupa ce ne povestesti despre “religia stiintei” (termen pe care nu l-ai lamurit, desi ti-am cerut!), acum ne vorbesti iar despre un alt termen obscurantist numai de tine stiut precum “materialele viatza”: continua cu vocabularul tau semidoct, oricum nu intelege nimeni ce balmajesti tu aici!
Si mai lasa draqu si biochimia aia: habar nu ai ce este! Te chinui degeaba!
2010-12-10 23:24:57 | Raporteaza
@fra:
“In opinia mea atata vreme cat exista un blueprint…”
…si NU, in privinta organismelor vii nu exista nici un “blueprint”: nici macar ADN-ul nu este blueprint! Ai inteles prost si vorbesti numai aiurea!
2010-12-10 23:28:49 | Raporteaza
@val_one:
in cazul in care se adevereste stirea, probabil ca da.
Dar sa ne amintim vilva cu meteoritul de pe Marte de acum citiva ani…
Oricum, cu panspermia, nu se rezolva problema, ci doar se arunca mingea in alt teren chimic.
2010-12-10 23:28:50 | Raporteaza
Rasputin a murit innecat pentru ca nu a fost otravit, ci doar intoxicat . Cei doi amatori care i-au pus cianura in prajituri , pentru a disimula mirosul specific al acesteia ,au facut o mare prostie : zaharul este principalul antidot in cazul intoxicatiei cu cianura , reducand efectele mortale ale acesteia la mai putin de 30% . Ce ramane , este o intoxicatie destul de severa, dar nu mortala ,ceea ce corespunde intru totul descrierii ramase in istorie , cum ca acesta ( Rasputin) s-ar fi ridicat de la masa ametit si cu dureri de cap …Un glont era mai sigur …
2010-12-10 23:45:28 | Raporteaza
” ti-am cerut! ”
La munca -sau la scoala- nu la-ntins mana.
2010-12-11 00:56:28 | Raporteaza
Pai, DA! Ca si omul s-a adaptat la…………,
dupa ce-a plecat la oras in America
de pe campuri, munti dealuri, jungle, cranguri si paduri – iar pop pe Terra va atinge in curand 8 mld, nu 0,8 ca acum cateva sec. Viata, oricat de complexa ar fi, e un proces adaptativ.
2010-12-11 02:35:42 | Raporteaza
Foarte bun articol. L-am promovat pe pagina de Facebook a Stiinta Azi!
2010-12-11 03:47:36 | Raporteaza
Daca ne-am obisnuit noi sa inghitim anticomunism in loc de nivel de trai, daca-i inghitim pe Bese si pe Boc
nu vad de ce n-ar inghiti si bacteria aia arsenic.
Unii zic: “oh dar cum, mananca arsenic ?! extraordinar, cine s-ar fi asteptat la asa ceva !”
Atunci zic si io: da’ ca la 15 ani de la revoulutie sa traim mai rau decat inainte, cine se-astepta ? Dar ca la 15 ani de la revolutie sa alegem presedinte intre doi comunisti ?
Cine se-astepta ca la 20 de ani de la revolutie sa se dovedeasca a fi luat de la occident numai tarele si otravurile si esecurile ? Sau esecele, ca n-o sa ma contrazic eu acuma pe terminologie cu biochimistii.
S-a descoperit bacteria care traieste cu arsenic. Interesant. Eu va zic ceva chiar senzational: s-a descoperit poporul care traieste cu… nimic ! Unii zic ca e o facatura de laborator, ca e o situatie indusa, nenaturala. Cineva ne pune zilnic nimic in farfurie iar noi tre sa ne adaptam .
2010-12-11 11:28:54 | Raporteaza
@fra:
“La munca -sau la scoala- nu la-ntins mana.”
Trebuia sa dai dovada ca stapanesti definitia termenilor pe care ii folosesti, si nu ca aiurezi!
Deci, inca odata:
– ce este aia “religia stiintei”
– ce-s alea “materialele viata”
– ce este acela “blueprint” in cazul organizmelor vii.
Cat despre legatura intre bacteriile care papa arsenic si poporul lui Base… este o alta dovada ca delirezi cu febra mare!
2010-12-11 14:25:21 | Raporteaza
În principiu, pătrunderi accidentale*) ale elementelor înrudite se petrec permanent. Seleniul substituie accidental sulful, iar în unele structuri devine chiar indispensabil, mai ales dacă structura e una enzimatică. Dl. Boştină a amintit de hemuri cu ion central cuprul (cam ca în ftalocianine). E posibil ca şi arsenul să substituie fosforul în ADN. Nu ştim încă dacă materialul genetic include arsenul în partea activă, sau în partea dormantă. Cît arsen conţine materialul genetic nuclear, şi cît plasmidele? Ipotetice arsenolipide din membrana celulară asigură transferul de substanţă în aceleaşi condiţii precum fosfolipidele? Este prezenţa arsenului una indispensabilă, necesară sau întîmplătoare? Dacă e întîmplătoare, care e indicele de interschimabililtate tolerat? Care sunt situsurile susceptibile la substituţie? Sunt întrebări la care urmează să se răspundă.
Poate că cercetarea ar merita făcută în paralel cu cea asupra algei hijiki, cunoscută ca unul din concentratorii de arsen provenit din apa mării. S-ar putea ca şi acolo să găsim similitudini.
——————–
*) Ca un mic exemplu de substituţie accidentală, stronţiul radioactiv eliberat cu generozitate în aerosolii de la Cernobîl în 1986, a zăbovit cel puţin doi ani şi jumătate în oasele noastre. Iar pe 15% din teritoriul Belarus încă îl regăsim recirculat local(nic). Iar asta, doar pentru simplul fapt că stronţiul e rudă bună cu calciul iar ionii de stronţiu se comportă cam la fel.
2010-12-11 18:45:01 | Raporteaza
@Marius Delaepicentru:
“Nu ştim încă dacă materialul genetic include arsenul în partea activă, sau în partea dormantă. ”
Altu’ cu limbaj semidoct: ce e aia “parte activa” si “parte dormanta” in ADN?
“Cît arsen conţine materialul genetic nuclear, şi cît plasmidele?”
Aici era vorba de o bacterie, iar bacteriile NU au ADN nuclear!
“Ipotetice arsenolipide din membrana celulară asigură transferul de substanţă în aceleaşi condiţii precum fosfolipidele?”
Cine a adus discutia despre “arsenolipide”? Aici se vorbea daca arsenul este sau nu fixat in ADN.
“Este prezenţa arsenului una indispensabilă, necesară sau întîmplătoare?”
Intrebare lipsita de sens: NU este indispensabila si nici necesara, din moment ce toate organismele folosesc bine mersi alceva: fosfor! Cat despre intamplarea-intamplareatza… stim cu totii ce poate fi in capul unui creationist!
“Dacă e întîmplătoare, care e indicele de interschimabililtate tolerat?”
Bacteria eia e ultra-progresista, ultra-schimbista-interschimbista! Bla-bla bla! Numai intrebari aiuritoare! Nici macar intrebari nu sti sa pui!
2010-12-11 23:51:31 | Raporteaza
@Yorga: Eu zic să nu ne năpustim cu critici acide pe oamenii care chiar merită un tratament mai bun, fie și pentru că, înainte de a comenta aici au avut în mod evident bunăvoința și interesul de a se informa asupra subiectului. Marius Delaepicentru are întotdeauna intervenții interesante și de citit, prin comparație cu fra, spre exemplu, care torpilează toate postările, bătând câmpii departe de subiecte.
Omul s-a gândit la bacterii ca la eucariote. Există Plactomycetele, dar nu cred că la acest ordin particular s-a raportat comentariul lui.
A preluat din engleză termenul „dormant“, care se referă la endospori și nu la ADN-ul redundant sau la secvențele „netraduse“ din acesta, cum cred că a vrut să spună.
Adică te puteai lipsi de „Altu’ cu limbaj semidoct“ și de ultimele două paragrafe, pentru că, în mod evident, gândește cu capul lui.
2010-12-12 02:13:13 | Raporteaza
@mariusv:
“A preluat din engleză termenul „dormant“, care se referă la endospori și nu la ADN-ul redundant”
S-a referit in mod explicit la materialul genetic ca fiind “dormant”. Nu exista nimic “dormant” in ADN, iar ADN-ul redundant sau junk nu poate fi nici acela “dormant”: e gasit ca fiind foarte bine conservat intre specii diferite, dovada ca exista o presiune de selectie asupra lui: daca ar fi fost “dormant” ar fi putut acumula mutatii (random, cum altfel?) fara nici un fel de presiune de selectie, intr-ucat astfel de mutatii ar fi fost lipsite de orice consecinta; cum insa este gasit ca fiind bine conservat….
In cel priveste pe Delaepicentru: el a avut multe interventii de natura creationist-habarnista; asa incat, dicolo de confuziile facute in ultima postare, care tie ti se par “nevinovate, te asigur ca poate mai “mult”!
2010-12-12 13:53:02 | Raporteaza
@mariusv:
Ca sa-ti faci o idee: aceasta este doar o monstra ca sa vezi si tu cine sunt cei care umbla cu un vocabular confuz, gen ADN “dormant/activ”. Cica ADN-ul poate fi si “reactivat”!
Wooaaaaaaw!
heal-your-life.../
2010-12-12 14:11:31 | Raporteaza
It shows how we comprehend this subject. Added this post, is good for more.
2012-03-31 10:03:01 | Raporteaza