Răsfoind 2010 (iii)

Sint citeva probleme cu topurile medicale atunci cind frunzaresc anul precedent. In primul rind, sint preponderent alese rezultate cu mari perspective si evitate reusitele efective, mai putin spectaculoase. Cumva cioara aurita de pe gardul viiotorului pare mai ‘de top’ decit vrabia din mina prezentului. Dar cum viitorul scontat se masoara daca nu in decenii, atunci cel putin in ani, poate ca ar trebui sa ne uitam la lucruri mai concrete; sa privim dincolo de laborator sau chiar dincolo de geamurile farmaciilor.

Apoi, prin definitie, topurile vad lucrurile la virf, in partea lor fericita. Catastrofele, nereusitele, erorile sint daca nu trecute sub tacere, atunci cel putin exilate intr-un alt tip de rubrica.

Asa ca, in ultimul episod dedicat stirilor ‘medicale’ ale anului trecut, amestec promisiuni si deziluzii, vesti bune si rele, tratamente exclusiviste si epidemii, toate pe aceeasi coloana:

1. Calciul si bolile de inima

Cind vine vorba de medicamente si diete pozitiile noastre se situeaza in doua extreme categorice. Pe de o parte sint cei pentru care important in viata e sa te simti bine, fara sa te ocupi de prostii de astea. Pe de alta parte, sint cei care se gindesc ca o pastila nu poate decit sa ajute.

Surprinzator, in vara anului trecut, un studiu darima un mit ce parea pentru totdeauna batut in cuie pe usa frigiderului:  suplimentele de calciu sint bune.

Concluzia studiului, facut cu aproape 12 mii de subiecti, este ca in absenta vitaminei D, suplimentele de calciu cresc riscul de atact de cord cu 30%.

Si daca tot sintem la vitamina D, sa spunem ca nu a putut fi gasita nicio o corelatia intre consumul ei si prevenirea cancerului, diabetului sau bolilor de inima

2. Polio in Congo

Unul dintre marile pariuri ale organismelor internantionale este eradicarea virusului care provoaca poliomielita. Dupa o faza extrem de promitatoare, de eficienta si de rapida in care incidenta maladiei a scazut aproape de zero, au urmat ani si ani in care a fost imposibil de aplicat lovitura de finala. Cu toate acestea, cea mai mare parte a planetei este neatinsa de virus.

Congo, este una dintre tarile pentru care boala parea sa tina de istorie: ultimul caz fusese raportat in anul 2000. Toamna trecuta insa, o epidemie a atins sute de persoane si a ucis peste 100. Tinind cont ca simptomele se declanseaza doar la 0.5% din persoanele infectate, putem sa ne facem o imagine despre gravitatea situatiei. In plus, victimele aveau in majoritate peste 15 ani, desi, se stie, copiii sint cei afectati cu precadere.

3. Reforma sistemului de asigurari din Statele Unite

Mai mult o stire politica… Totusi, cea mai mare putere a lumii pare sa incline spre ideea ca asigurarea sanatatii este un drept si nu un privilegiu. Dar parerile sint zgomotos impartite in contiunare: unii cred ca e un asteptat, normal si inevitabil pas spre normaliate, altii ca e o incursiune abuziva, leninista si periculoasa in sanatoasa filosofie politica libertariana…

4. Test pentru tuberculoza

Intr-un climat medical mondial cu vise de secol 21, o maladie de secol 19 pica foarte prost. Mai ales cind, cu nenumarate antibiotice capabile sa opreasca bacteria, rezolvarea pare evidenta. Totusi, anul trecut au fost diagnosticate peste 10 milioane de noi cazuri.

In majoritatea zonelor in care boala face ravagii, diagnosticarea precisa este problematica. Se folosesc teste de singe cu o acuratete aproximativa: putin superiora datului cu banul. De precizia acestora insa, depinde soarta intregului tratament ulterior. Anul trecut, WHO s-a indreptat spre un test rapid (sub doua ore) si care este corect in 99% din cazuri.

5. Test pentru boli de inima.

Bolile de inima sint pe primul atunci cind vorbim despre moarte (25% atunci cind vorbim despre tarile civilizate). Un atac de cord porneste cu un mic blocaj al vaselor de singe. Singura metoda pentru un astfel de diagnostim este angiografia – un procedeu invaziv. Totusi, in complexul amestec de proteine din singe, exista markeri care pot ajuta. Intr-un articol din anul trecut, a fost identificat un set de 23 de gene (care codifica proteine prezente in singe) prin care se poate determina cu acuratete de 83% existenta unei strangulari de vase caracteristica bolilor cardiovasculare.

Un astdel de test, suficient raspindint si indeajuns de ieftin, ar putea insemna un util semnal de alarma pentru cei aflati in categoriile de risc.