Baku e un oraș modern. Frumos.

Vedere Baku. Plan general.

Acesta e faimosul drapel și locul desfășurării Eurovision.

Dar cel mai important e că autoritățile de aici respectă cultura. Toate clădirile noi se construiesc, având un stil istoric. Confirmare mai jos. Respect pentru Azerbaijan.

Adevărul iese la suprafață. În ajunul sfintelor sărbători de Paşti, revista “Odoraș” m-a anunțat cine e “stăpânul” în casă. Altfel spus, cine e regele familiei Darie. Alături de noi este și frumoasa familie Galușca (click pe imagine pentru zoom):

28 ianuarie. E dimineață. Sala de naștere. După 28 de ore de dureri pe care doar o femeie le poate suporta și o noapte nedormită, începe nașterea. Mă simțeam așa de parcă nășteam și eu împreună cu Nadia, soția mea. Într-un moment am avut o senzație că priveam la televizor un meci de fotbal din finala Champions League, când ai fi gata să ieși pe teren și să marchezi singur golul victoriei, însă cu regret nu poți trece sticla. Deci, stăteam alături și o încurajam să fie puternică, să se gândească cum ne vom juca împreună cu băiețelul nostru și să asculte ce spun medicii.

Nadia a fost Bravo! După jumătate de oră de “lucru”, am auzit primul “uau-uau-uau!” Medicii l-au adus pe băiețel pe pieptul mămicăi. El a apucat-o strâns pe Nadia de un deget. Un moment fantastic. Toate durerile, oboseala, nesomnul și grijile au dispărut imediat. Flăcăul nostru era flămând după “o cale atât de lungă”. A păpat rapid lăptic și a adormit. Nu ne săturam să-l tot privim și să-l analizăm. I-am numărat degețelele. Totul e perfect. E un pui de om viu și sănătos. Ionel Darie.

Am plecat acasă fericit. Moldovean fiind, inițial m-am gândit să organizez “o sărbătoare” cu prietenii. Dar am renunțat repede. Mi-am propus ca toată energia care o am să o canalizez către soție și copil. “Bețiile” vor mai aștepta.

Am reușit să anunț părinții, frații și cei mai apropiați prieteni. Dar așa cum un secret nu mai este secret, dacă este știut de cel puțin două persoane, am început să primesc o mulțime de felicitări la telefon și prin rețele de socializare de la persoane cărora nici nu le-am spus noutatea Astfel, după amiază am fost nevoit să-mi anunț toți prietenii printr-un mesaj pe Facebook. Au urmat sute de felicitări.

Doar după câteva ore mi s-a făcut dor de Nadia și Ionel. Am mers la spital să-i vizitez. A doua zi, împreună cu două persoane apropiate, am înfrumusețat pătucul lui Ionel cu baloane și alte jucării. Acel pătuc pe care l-am adus acasă și l-am asamblat doar cu o zi înainte de naștere.

A treia zi mi-am adus acasă soția și copilul. Primele clipe în 3. Doar noi 3. Din start, Ionel ne-a dat de înțeles cine e “stăpânul” în casă. Acum toate lucrurile se întâmplă nu așa cum dorește Nadia sau eu, ci în dependență de ce face băiețelul. El e regele familiei Darie.

Seara am admirat Brașovul. Un orășel mai mic, dar și mai frumos decât Chișinăul.

O străduță pietonală. În colțul dreapta-sus se vede ‘Brașovul’ de pe vârful muntelui:

Mai jos se vede principala stradă pietonală, care pornește din centrul istoric al Brașovului. Admirabil. Cam așa ar trebui să arate str. Varlaam ca să devină și ea stradă pietonală.

Observ o biserică. Fără ușă de termopan la intrare. Transparentă. Îngrijită. Are ceva sfânt în ea. La sigur.

15 metri mai la vale vine o coloană de câteva sute de credincioși. Cu lumânări, rugându-se în șoapte. Nimeni dintre ei nu strigă “Moldova!”, “Jios Aliansu” sau alte slogane politico-bisericești.

Admirăm arhitectura clădirilor:

Iluminate cu gust:

Și ca peisajul de poveste să fie întregit, am găsit o vitrină de basm a unui mic magazin:

Pentru curioși, despre eveniment au mai scris:

1. Eugeniu Luchianiuc (tot de la el am luat și lista de mai jos)
2. Dragoș Galbur
3. Oxana Greadcenco
4. Corneliu Gandrabur
5. Marin Basarab
6. Alexandru Gurdila
7. Radu Chivriga
8. Vitalie Braniște
9. Andrei Fornea
10. Victor Chironda
11. Cristina Burlacu
12. Anna Cernomaz
13. Radu Osipov
14. Alexandru Bordian
15. Cristina Evtodii
16. Ion Urușciuc
17. Pașa Valeriu
18. Vlada Ciobanu
19. Iulian Bercu
20. Lilia Cazacu
21. Dumitru Ciorici
22. Vitalie Eșanu
23. Alex Lebedev
24. Ana Cristiuc
25. Sanda Cojocaru
26. Dan Caranfil
27. Elena Zgardan
28. Nati Vozian
29. Alexandru Rîșneac

Continui să caut muguri prin obiectivul camerei foto. Găsesc un cireș:

Facem zoom, mugurii stau gata să se desfacă:

Pe tatăl socru îl găsesc muncind. În seră:

Îmi arată răsadul de ardei grași:

…și cel de roșii:

Într-un colț de seră văd câteva lăzi cu păhare:

La o privire mai atentă, și în aceste păhare răsare viața:

La ieșire din seră o “Afrodită” mă privește rușinată. Vântul o suflă rece. Iar “rana de la gât” probabil că este cauza pentru care această frumusețe a fost adusă în seră să stea la paza răsadului și a peliculei asudate. Lui tata socru îi place arta

Miroase a primăvară. Holograf confirmă.

Așa că e necesar să prezint succint avantajele acestei hotărâri de Guvern pentru cetățeanul simplu:

1. Paginile-web oficiale vor fi adaptate pentru accesarea de pe echipamente mobile (telefon mobil, tablete electronice etc.), precum și de către persoanele cu dezabilități printr-un sistem de sonorizare a conținutului;

2. Cetățenii vor avea posibilitatea de a se abona (prin RSS sau alte modalități) la noutățile de pe site-ul ministerului, inclusiv și la anunțurile de angajare. În privința joburilor, cetățeanul simplu va avea posibilitatea de depune online dosarul de participare la concursul de angajare;

3. Cetățenii și societatea civilă să poată seta alerte privind publicarea unui nou document la secțiunea “transparența în procesul decisional”. Acest punct va ajuta atât oamenii interesați, cât și Consiliul Național de Participare, să afle imediat când un minister sau agenție a inițiat un nou proiect de lege sau Hotărâre de Guvern.

De ce este importantă această Hotărâre de Guvern?

1. Stabilește standarde unice pentru toate paginile web guvernamentale într-un singur document. Anterior, activitatea paginilor guvernamentale a fost reglementată anterior de 3 Hotărâri de Guvern și un ordin comun al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Serviciul de Informații și Securitate, care se dublau și conțineau reglementări depășite de timp și de tehnologiile moderne.

2. Paginile vor fi găzduite pe o singură platformă tehnologică, oferită de Centrul de Telecomunicații Speciale, care va garanta securitatea informației și costuri mai reduse pentru întreținere;

3. Oferă mandat Centrului de Guvernare Electronică ca în următoarea jumătate de an să vină cu noi îmbunătățiri ale designului site-urilor guvernamentale.

Sigur că peste noapte site-urile guvernamentale nu vor fi la nivelul standardelor solicitate. Însă e un pas înainte ca site-urile instituțiilor publice să devină mai utile pentru cetățeni. Nu doar o simplă bifă.

Avem multe de făcut pentru reformarea justiției, poliției și procuraturii, liberalizarea regimului de vize și a spațiului aerian, administrare fiscală eficientă, lupta cu corupția, promovarea proiectului de e-guvernare și a unui climat sănătos pentru afaceri, dar și multe alte reforme necesare pentru ca tinerii să poată rămâne și lucra acasă și să se simtă realizați.

Un rol foarte important îl vor juca cetățenii și mass-media. Guvernarea nu are acum nevoie de laude, dar nici de boicot. Pentru ca să obținem rezultate bune în următorii 3 ani, presa și societatea civilă trebuie să monitorizeze la sânge activitatea Guvernului și a Parlamentului și să ceară îndeplinirea punct cu punct a programului de guvernare. Ar fi perfect dacă societatea civilă ar prezenta o dată la trei luni câte un amplu proiect de monitorizare a performanței guvernării.

Dacă greșește sau tărăgănează, guvernarea va merita să primească șuturi. Această presiune din partea societății va ajuta. Mult. Sigur că și guvernarea are nevoie să-și îmbunătățească capacitatea de comunicare a progreselor și a interacțiunii cu cetățenii.

De altfel, la următoarele alegeri, cetățeanul va chema această guvernare la covoraș. Așa cum a făcut-o Pink în adresa guvernării Bush.

Am simulat mai jos câteva situații posibile referitor la scutirile de impozite pentru sectorul IT pentru salarii de 7100 lei, 10 mii de lei, 15 mii de lei, 20 mii de lei și 30 mii de lei (ms lui Gav pentru calcule). În grafic observați că statul va primi garantat impozite din două salarii medii pe economie (cel puțin 3400 lei impozite pentru fiecare angajat din sectorul IT), iar salariile mai mari beneficiază de reduceri considerabile la achitarea impozitelor. În acest mod, stimulăm companiile de IT să crească salariile pentru angajații din companiile lor și să creeze noi locuri de muncă pentru tineri, iar companiile care au achitat până acum salarii „în plic” – să treacă „pe alb”.

Legea a fost elaborată de mai multe ministere, cabinetul Prim-ministrului, deputați din Parlament și sectorul privat. După aprobare, ea a fost salutată de industria IT. Sigur că imediat au apărut și câțiva cârcotași, care au criticat-o, dar care nu au înțeles corect situația. Pentru ei vin mai jos cu câteva precizări.

1. Să înțelegem specificul industriei IT

Să ținem cont că industria IT nu concurează cu alte sectoare din economia națională, dar cu industriile IT din țările vecine, dar și alte țări din Asia. Astfel, este important ca Republica Moldova să facă faţă competiţiei pe piaţa regională de IT, unde facilităţile pentru companiile IT sunt pe termene îndelungate, cum ar fi:

• România – din 2004 pentru o perioadă nedeterminată,
• Federaţia Rusă – din 2010 pană în 2019,
• Georgia – din 2010 pentru o perioadă nedeterminată,
• Belarus – din 2005 pană în 2020.

Există un aspect important – investitorii. În ultima perioadă, Guvernul a discutat cu câteva companii mari din domeniul IT de peste hotare ca să se extindă și în Republica Moldova. Știți cu cine concurăm? Cu India, o țară cu resurse umane mari și ieftine în domeniul IT. Eliminarea facilităților ne-ar transforma într-o țară neatractivă pentru companiile de peste hotare, care doresc să se extindă în țările emergente.

Eliminarea facilităților ar fi însemnat și creșterea prețurilor la softurile produse în țara noastră și, respectiv, scăderea competitivității industriei IT din țara noastră pe piețele regionale. În urma eliminării facilităților, companiile IT ar fi migrat foarte rapid în aceste țările din regiune unde beneficiază de facilități sau, pur și simplu, s-ar fi retras în zona gri, cu achitarea salariilor în plic și vânzarea softurilor prin companii de peste hotare pentru a nu fi supuse impozitării. Mai mult, ar fi generat migrarea profesioniştilor IT din Moldova (în mare parte tineri) în căutarea oportunităţilor de angajare mai avantajoase peste hotare.

2. Facilitățile au avut un impact pozitiv pentru dezvoltarea industriei IT

În perioada 2005-2011, companiile IT au beneficiat de facilităţi fiscale. Foarte succint prezint câteva dintre rezultate:

• Stoparea parțială a efectului migrației tinerilor și exporturilor de creiere din Republica Moldova. Recrutarea absolvenţilor universităţilor locale cu specializări IT şi motivarea acestora prin salarii competitive a contribuit la menţinerea acestor cadre calificate în R. Moldova.

• Industriei IT a crescut în pofida efectelor crizei economice, ponderea valorii adăugate brute în PIB a crescut de la 0,59% în 2004 la 0,84% în 2010.

• Numărul de companii nou înregistrate în sectorul IT arată o tendinţă de creştere de 11,9% anual în perioada 2005 – 2010, deşi acelaşi indicator calculat pentru toate sectoarele din economie arată o încetinire de (-17,7% anual).

• Exporturile companiilor de soft au înregistrat o rată de creştere anuală de 49% faţă de o rată creştere de 4% a exporturilor R. Moldova în ansamblu în perioada 2005 – 2010;

• Creşterea numărului de angajaţi în sectorul IT (cu 239% in 2010 faţă de 2004) pe fondul unui trend descrescător al numărului de angajaţi în economie (în aceeaşi perioadă numărul total de angajaţi în economie a scăzut cu 10%).

• Interesantă e tendința de creștere a numărului de angajați în interiorul sectorului: companiile IT care au beneficiat de facilităţi fiscale au crescut nr. angajaților în mediu cu 34% anual, ajungând până la cca 1000 de persoane în anul 2011, în timp în celelalte companii din sectorul IT au înregistrat o creştere de 22% anual;

• Cadrul fiscal favorabil a redus fenomenul “salariilor în plic”, salariile din sectorul IT fiind în medie cu 80% mai mari decât salariul mediu din sectorul real în perioada 2005 – 2010.

3. Ce se va întâmpla în anii următori?

Prelungirea facilităților fiscale pentru industria IT (cu mici modificări) va asigura creșterea nr. de locuri de muncă și bine plătite pentru tineri, dezvoltarea în continuare a sectorului IT și atragerea investițiilor străine în economia națională a RM. Un factor important este că dezvoltarea industriei IT va avea ca efect modernizarea celorlalte domenii ale economiei naționale: sisteme informaționale pentru sectorul bancar, proiecte din domeniul e-guvernării, educație etc.

4. Dilema covrigului

Revin la ideea că nu e corect să compari sectorul IT cu alte domenii ale economiei naționale. Ofer un simplu exemplu practic: un lucrător bancar va fi prezent fizic la ghișeu să deservească clienții. În IT lucrurile stau altfel: un programator poate lucra acasă, având serverul sub pat, și să vândă softurile prin companii de peste hotare. Altfel spus, statul are de ales: oferă facilități fiscale și se mulțumește cu o jumătate de covrig (jumătate să rămână la companii, să fie reinvestit în industrie și să modernizeze economia națională) sau elimină facilitățile pentru industria IT și rămâne doar cu gaura de la covrig. Ce alegem?

Regulamentul aprobat de către Guvern mai prevede modelele tip ale contractului de voluntariat, certificatului nominal și carnetului de voluntariat, care va ajuta tinerii voluntari să-și cunoască mai bine drepturile și obligațiile, iar asociațiile obștești să recunoască meritele voluntarilor.

Cel mai important este că tinerii, care se vor implica în acțiuni de voluntariat, vor avea posibilitatea să acumuleze experiență în perioada studenției și să se poată angaja mai ușor în câmpul muncii.

Succes tuturor voluntarilor!

PS: Ms mult pentru efortul depus Coaliției pentru promovarea legii și acțiunilor de voluntariat și ministerelor implicate, în special cel al tineretului și sportului, educației, muncii, protecției sociale și familiei.

PS2: Republica Moldova va avea de câștigat dacă vom dezvolta mișcarea de voluntariat. Pentru comparație, valoarea muncii voluntare este echivalentă cu până la 5% din PIB-urile naţionale ale multor țări europene.

Regulament

Azi m-am convins încă o dată. Am organizat o întâlnire a premierului Vlad Filat cu Peter Matjašič, președintele Forumului European de Tineret, cea mai mare și importantă organizație de tineret din Europa. S-a discutat despre șomajul în creștere al tinerilor și necesitatea de a crea noi locuri de muncă, participarea tinerilor la luarea deciziilor la nivel de sat, raion sau Guvern, votul de la 16 ani sau cum Republica Moldova se poate implica mai activ în politicile de tineret din Europa de Sud-Est.

După partea oficială, am discutat neformal despre experiența din alte state europene pentru angajarea absolvenților în câmpul muncii, cum putem prelua experiența țărilor din UE pentru a consolida sectorul de tineret din Moldova, participarea tinerilor din țara noastră la mai multe acțiuni ale programului în curs de reformare “Youth in action” etc.

Forumul European de Tineret are o experiență extraordinară. Dar nu va veni să rezolve problemele tinerilor din țara noastră. Ne poate ajuta să ne ajutăm. Atât.

Cel mai important ce trebuie să înțelegem noi este că UE nu ne va da peștele prins gata. Ne poate arăta drumul către iaz, să ne cumpere o undiță nouă, să ne învețe cum să o folosim. Și cam atât. Peștele trebuie să-l prindem singuri. Curățenie tot noi trebuie să ne facem. Fiecare în casa și ograda lui.

Moș Gheorghe mi-a spus următoarele: “Tinerii sunt ca și aluatul. Făina e aproape la toți la fel. Însă cel mai mult contează cuptorul în care este copt acest aluat. Dacă e bun cuptorul, o să crească o pâine rumenă, frumoasă și gustoasă. Dacă e rău – indiferent de cât de bună e făina, o să obții o turtă arsă.” Mai târziu am înțeles ce înseamnă “cuptorul” și cât de mult contează mediul în care trăim – familie, prieteni, școală, rude, vecini, presa etc.

Vedeți mai jos un interviu, realizat de Iuliana Mămăligă, în care vorbesc despre “cuptorul lui moș Gheorghe”, la care pun și eu umărul prin activitatea de la Guvern:

Funcţia de consiler al Primului Ministru al Republicii Moldova îi face ziua plină cu tot felul de evenimente şi proiecte pentru generaţiile viitoare!
Se conduce după un concept care, în opinia lui , va schimba mentalitatea ţării şi viitorul tinerilor. „Cred în Internet, tineri şi o nouă clasă politică” aceasta e fraza care îi dă impuls să muncească pentru generaţia jună din Republica Moldova. Tudor Darie, este intervievatul acestui material prin intermediul căruia ne aduce noile informaţii despre proiectele de tineret şi realizările din acest domeniu la care depune mult suflet.

Domnule Tudor Darie, funcţia de consilier al Primului ministru în probleme de tineret, pe care o deţineţi în prezent, presupune multe responsabilităţi şi priorităţi. Care sunt acestea?

Priorităţile pe care le am rezultă din programul de activitate al Guvernului şi din activitatea Primului Ministru. Responsabilitatea principală este ca, în orice situaţie, să ţin cont în primul rând de interesul tinerilor. Reieşind din aceste principii, reuşesc uşor să-mi prioritizez şi organizez activitatea. Punctual, pe domeniul tineret depun efort ca să susţinem iniţiativele inovatoare ale tinerilor, cum ar fi „Hai, Moldova!” sau TEDx, orientarea tinerilor către o cariera în domeniul IT, atragerea tinerilor în Guvern, aprobarea standardelor de implementare a Legii Voluntariatului, dotarea cu computere a căminelor studenţeşti, ajustarea cadrului legal pentru a facilita angajarea absolvenţilor în cîmpul muncii etc. Per ansamblu vorbind, tinerii sunt o prioritate majoră în activitatea mea.

Ce reprezintă proiectul „e-guvernare” şi cine sunt beneficiarii acestuia?

De multe ori ne plîngem pe funcţionarii corupţi. Cetăţenii plătesc mită, iar funcţionarii o primesc, facilitînd eliberarea unui certificat sau prestarea unui alt tip de serviciu. Ambele părţi o fac benevol. Cum rezolvăm situaţia? Simplu. Prin implementarea proiectului de e-guvernare, care presupune prestarea serviciilor publice în regim online. Astfel, putem tăia acest „cordon ombilical” prin faptul că funcţionarul public şi cetăţeanul nu se mai întîlnesc faţă în faţă. Mai mult, e-guvernarea va tăia nu doar din factorul corupţiei, dar şi din rîndurile interminabile de la Oficiul de Stare Civilă, de la MAI pentru obţinerea cazierului juridic şi alte instituţii publice. Aceasta este pe scurt esenţa proiectului de e-guvernare.

Ştiu că sunteţi unul din fondatorii de bază al Centrului Tînărului Jurnalist. Cum a fost la începuturi, cînd aţi pus baza acestui colectiv?

Era anul 2002, cînd împreună cu mai mulţi redactori de la ziarele şcolare am decis să creăm o organizaţie, care ar ajuta alţi tineri din presa de tineret. Aşa a fost fondat Centrul Tînărului Jurnalist, care oferea instruire şi consultanţă redacţiilor ziarelor şcolare. Am fost preşedintele CTJM timp de 5 ani, perioadă în care am activat în cadrul unei echipe extraordinare de tineri ambiţioşi. Rezultatul acestei echipe este pe faţă: în 2002 existau 19 ziare şcolare, iar în 2007 – peste 100 de ziare şcolare.

Tot mai mult se vehiculează termenul de „politici de tineret”. Ce presupune această sintagmă, şi cum sunt aplicate ele în ţara noastră?

„Politicile de tineret” presupune efortul conjugat al instituţiilor statului în crearea unui mediu, în care tinerii din ţara noastră să poată beneficia de studii de calitate, să-şi poată dezvolta propria afacere sau să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, să-şi poată întemeia o familie şi să se poată realiza ca personalitate.

Promovarea activităţilor de voluntariat este o prioritate în activitatea dvs. de consilier. Ce acţiuni aţi interprins pentru a încuraja acest fenomen în ţara noastră?

În primul rînd prin faptul că sunt voluntar şi acum. Nu glumesc. Am început cînd eram elev şi ajutam la îngrijirea grădinii şcolii. Apoi am fondat ziarul liceului şi promovam modul sănătos de viaţă în şcolile din raionul Glodeni. În 2002 am fost premiat ca fiind cel mai activ voluntar din republică. Ulterior, am fost unul dintre organizatorii Festivalului Voluntarilor. De asemenea, am fost unul dintre susţinătorii adoptării Legii Voluntariatului. Acum, promovez adoptarea standardelor pentru implementarea acestei legi, care vor fi aprobate la una dintre următoarele şedinţe de Guvern. În acest mod, activitatea de voluntariat va fi considerată perioadă de experienţă la angajare şi va oferi credite de studiu la universitate.

Cum vedeţi colaborarea ONG-urilor din ţara noastră cu cele din comunitatea europeană?

În primul rînd vreau să mă refer la colaborarea dintre societatea civilă şi Guvern, deoarece Executivul nu a avut şi nu va avea niciodată capacitatea într-o societate modernă să presteze 100% toate serviciile de care au nevoie cetăţenii şi să o facă în mod calitativ. Astfel, ONG-urile fiind o formă de auto-organizare a cetăţenilor pe domenii de interes, Guvernul are marea oportunitate de a delega o parte din propriile atriibuţii acestor organizaţii şi să le finanţeze pentru ca ele să poată presta anumite servicii cetăţenilor. Recent, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind contractarea serviciilor sociale. Sper că după aprobarea legii în Parlament, colaborarea dintre Guvern şi ONG-uri să fie mai strînsă, în urma căruia să beneficieze cetăţenii. Cît despre colaborarea cu ONG-urile din UE, cred că avem o şansă de a prelua din experienţa lor.

Adiacent cu responsabilităţile în domeniul tineret pe care le deţineţi, mai aveţi şi în vizor domeniul IT. Care sunt acţiunile şi rezultatele pe care le aveţi în ceea ce priveşte segmentul Tehnologiilor Informaţionale?

Domeniul tehnologiilor informaţiinale şi de comunicaţii este unul dintre cele mai dinamice din economia naţională, iar angajaţii acestui sector au salarii competitive cu cele din UE şi sunt de cîteva ori mai productivi decît un angajat mediu pe economie. În ultimul an avem o creştere importantă a ratei de penetrare a telefoniei mobile, atingînd cifra de 96,3% din populaţie. Avem rezultate bune şi în industria producerii de soft, cu o creştere anuală a exportului de soft de 49%. Suntem o ţară cu un nivel înalt al vitezei la Internet. În 2011 am reuşit să liberalizăm modalitatea de acordare a numerelor de telefonie fixă. Cu toate acestea, mai avem restanţe mari la capitolul pregătirii specialiştilor IT, deoarece nu reuşim să satisfacem cererea de pe piaţa forţei de muncă. Astfel, în 2012 unul dintre obiectivele principale va fi creşterea numărului specialiştilor IT bine instruiţi şi creşterea competitivităţii industriei IT. De asemenea, ne propunem să creştem interesul absolvenţilor de liceu faţă de o carieră în IT, deoarece anume acest domeniu este unul modern, de perspectivă, unde poţi cîştiga un salariu european în Republica Moldova.

Iuliana Mămăligă, PR Manager ICCD
Foto: Natalia Bostan, www.allmoldova.com

La final, vezi adresarea lui Tudor Chirilă către liceeni:

Urmașii lui Lenin au memorie scurtă. Nicio problemă. Îi ajutăm să o împrospăteze. Trageți cu ochiul la video de mai jos și o să constați că în perioada regimului Voronin ziariștii erau bruscați de paza oficialilor comuniști (nici nu mai amintesc că protestatarii erau arestați și maltratați de poliție). În aceste imagini video sunt chiar eu. Am fost târât pe jos vreo 20 de metri de către paza lui Voronin. O perioadă plină de simbolism: anul 2008 – anul tineretului

Acum fosilele comuniste au tupeul să organizeze proteste în incinta instituțiilor de stat și se plâng că poliția a inițiat o anchetă civilizată în adresa lor. Mai mult, obligă raioanele conduse de comuniști să declare nesupunere față de autorități. Aici deja nu e vorba de un protest pașnic împotriva autorităților, dar de încălcarea flagrantă a legislației. Iar încălcările se pedepsesc conform legii.

Orice popor își merită conducătorii. Clasa politică este reflecția societății. O oglindă a ceea ce suntem noi. Merităm conducători mai buni decât actualii 101 deputați din Parlament, care nu se pot înțelege pentru ca să aleagă un președinte? Cei 101 sunt “oglinda” noastră de la 28 noiembrie 2010. În eventualitatea unor noi alegeri parlamentare – fie ele peste jumătate de an sau peste 3 ani – ce vom merita? O armată de deputați ce vor purta secera și ciocanul în piept și cu dinozaurul roșu în frunte? Sau o clasă politică mai bună decât cea pe care o avem azi? Depinde de fiecare dintre noi.

Reformarea clasei politice nu înseamnă doar schimbarea unor denumiri. A unor sigle. Sau a unor sloganuri. Reformarea clasei politice înseamnă, în primul rând, schimbarea oamenilor. A fiecăruia dintre noi. A mentalității noastre, a alegerilor pe care le facem și a celor aleși. Reformarea clasei politice înseamnă un alt mod de a face politică. Nu este un război împotriva “dinozaurilor politici”, ci o luptă pentru o clasă politică mai bună. Pentru mai mult respect din partea celor aleși. Pentru o clasă politică mai responsabilă, care nu își va permite să partajeze politic instituții nepartajabile politic precum sunt Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală sau Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Pentru lideri politici care nu își fac icoane din “seceră și ciocan”.

Dacă nu ne place cum arătăm, nu e suficient să fim supărați pe chipul din oglinda din baie și să țipăm la el. E nevoie să ne schimbăm pe noi. Dacă nu ne place actuala clasă politică, e nevoie să schimbăm societatea. O societate mai sănătoasă e cel mai bun leac pentru dispariția majorității “dinozaurilor” din politica de azi. Și nu doar atât. Mai este nevoie să apară alternative. Oameni tineri și bine pregătiți, care să poată obține performanță în politică. E de datoria noastră să-i identificăm, să-i susținem și să-i promovăm.

Blogosfera, fiind un spațiu mai puțin afectat de prejudecăți, este cea mai indicată să lanseze o dezbatere publică la acest subiect.

Pentru început, sunt gata să plasez gratuit (prin rotație, timp de o lună) pe tudordarie.md un banner de promovare (leaderboard, 728×90 px) pentru bloggerii care vor scrie un articol la tema reformării clasei politice. Plus, să-i includ în blogroll-ul meu. E un bonus. Cu siguranță că pot fi bloggeri care vor scrie și fără de bonus, deoarece cred în idee. Cum vor pune accentele sau dacă e pro sau contra, depinde de fiecare blogger în parte. Fiecare e stăpânul bârlogului propriu E suficient să publici articolul la tema reformării clasei politice, să plasezi linkul acestuia la comentariile de mai jos sau să-mi expediezi un e-mail la adresa tudor.darie[at]gmail.com cu bannerul atașat.

Dacă valul discuției va avea amploarea unui mic tsunami, va reuși să schimbe ceva. Poate va excita neuronii unor lideri de opinie sau a unor redactori media ca să atragă mai multă atenție acestui subiect. Poate va încuraja câteva zeci, sute sau mii de persoane să nu mai țipe doar la oglinda din baie, dar să se schimbe pe sine. Sau va convinge câțiva tineri cu potențial să se implice pentru a schimba lucrurile în politica moldovenească. Sau poate va genera o campanie publică de toată frumusețea cu un impact, pe care acum nici nu ni-l putem imagina. Dacă nu vor fi reacții, poate că într-adevăr ne merităm soarta. Depinde de fiecare dintre noi

Primele reacții la acest subiect le găsiți mai jos:

1. Vadim Zgherea – Bine că sunt ei deștepți
2. Adrian Pleșca – Sîntem “idioţi” sau participăm?
3. George Damian – Lege împotriva cumetriilor pentru reforma clasei politice la Chişinău
4. Cuget Slobod – Se caută politicieni de rasă
5. Andrei Fornea – Reforma politică aparţine oamenilor

TRIBUNA: Dumneavoastră sînteți inițiatorul creării unui minister al tineretului. Aspirați să deveniți ministru al tineretului?

TUDOR DARIE: În primul rînd, sînt susținătorul unor politici eficiente în domeniul tineretului. E adevărat că în 2009 am susținut activ ideea creării unui minister al tineretului. Argumentul e foarte simplu. Tinerii se confruntă cu mai multe probleme și au fost ignorați de guvernările anterioare. Astfel, era necesară o instituție centrală (minister sau agenție separată), care urma să fie “un catalizator” și să inițieze politici în domeniul tineret. La nivel de implementare urmează să fie implicate mai multe instituții: Ministerul Economiei e responsabil de susținerea afacerilor tinerilor, Ministerul Educației – de crearea competențelor pentru viață la elevi și studenți etc.

Aspir să devin ministru? Mai puțin contează cum se numește funcția pe care o ocupi și mai mult care sunt acele instrumente pe care le deții, prin care să poți contribui la crearea condițiilor mai bune pentru tineri. Din poziția de consilier al Primului Ministru, reușesc să inițiez mai multe proiecte importante pentru tineri cu participarea Premierului Filat. Sigur că funcția de ministru presupune că ai în subordine o echipă de oameni cu care lucrezi, ceea ce este un mare avantaj. Dacă m-ați fi întrebat în 2009 dacă eram pregătit să ocup o funcție de ministru, cu siguranță că răspunsul ar fi fost negativ, deoarece nu sînt un sinucigaș politic. Pentru a fi un ministru eficient nu e suficient să-ți știi domeniul de activitate și să ai o experiență de manager în spate, dar e nevoie să cunoști și cum funcționează sistemul guvernamental. După cîțiva ani de lucru în Guvern, în care demonstrezi performanță, putem discuta și despre oportunitatea de a ocupa alte posturi.

-Daca ați fi ministrul Tineretului, ce ați întreprinde pentru tinerii noștri?

- În primul rînd, aș implementa pînă la capăt proiectele inițiate din poziția de consilier al Premierului. Mă refer la motivarea tinerilor de a reveni de peste hotare și de a se angaja în cadrul Guvernului, modernizarea căminelor studențești prin parteneriate public-private, utilizarea softurilor educaționale în procesul de învățămînt, extinderea pe zona urban a programului guvernamental pentru susținerea afacerilor tinerilor etc. Dar, cu siguranță, nu m-aș concentra doar pe acțiuni de administrare, ci, în primul rînd, pe inițierea unor proiecte durabile și importante pentru tineri, care ar urma să fie implementate în colaborare cu alte ministere, mediul privat și societatea civilă. Spre exemplu, o idee mai nouă este crearea unui Fond național pe domeniul IT, care să fie format din redirecționarea a cca 2% din impozitul pe venit al companiilor TIC sau instituirea unei taxe speciale. Fondurile ar fi utilizate pentru instruirea studenților în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor, susținerea afacerilor tinerilor în domeniul IT etc.

- Cum credeți, cît de mult se implică tineretul în politică?

- Mai mult decît în anul 2005, dar mult mai puțin decît mi-aș dori. Vă aduceți aminte cine erau principalii lideri politici după alegerile din 2005? Da, corect, e vorba de Voronin, Urechean, Diacov, Braghiș, Roșca etc. Astăzi, principalii lideri politici sînt Filat, Lupu, Chirtoacă, Voronin și Ghimpu. E o mare diferență în direcția întineririi clase politice. Doar că nu e suficient ca să se schimbe doar liderii politici – e nevoie de o schimbare și a oamenilor din eșalonul 2 și 3 al partidelor politice, care, după alegeri, se regăsesc în funcții de miniștri, viceminiștri, șefi de comisii parlamentare etc. Mai este o categorie de tineri tehnocrați, care niciodată nu vor accepta să adere la un partid politic, dar sînt foarte valoroși și pot să fie atrași în poziții de șefi de direcții și alte funcții importante în Parlament și Guvern, care pot accelera ritmul reformelor și menține memoria instituțională.

- Care partid este mai aproape de tineret? De ce?

- Partidul cel mai aproape de tineri este cel al “elevilor și studenților”. Dacă ne vom concentra pe îmbunătățirea sistemului educațional, va cîștiga societatea pe termen mediu și lung. Acum avem marea oportunitate de a utiliza tehnologiile informaționale (laptopuri pentru elevi, softuri educaționale etc.), ca să facem procesul educativ mult mai captivant pentru elevi și studenți, dar și mult mai eficient. Dacă să mă refer punctual la întrebarea de mai sus, am să mă abțin să fac un top al partidelor politice.

- Ce ar trebui sa facem pentru a implica mai mulți tineri în politică?

- Partidele politice ar urma să ofere tinerilor posibilitatea nu doar de a lipi afișe în timpul alegerilor, dar și de a participa la luarea deciziilor importante în interiorul partidului și să ocupe anumite funcții publice. Dar, să fiu înțeles corect, nu optez pentru susținerea tinerilor doar pentru că e vorba de tineri. Criteriul de profesionalism este foarte important, pentru ca tinerii promovați să poată obține performanță în funcțiile ocupate în perioada guvernării. De altfel, ideea implicării tinerilor în politică poate fi discreditată. Pe zona motivării tinerilor tehnocrați de a se implica în Guvern e nevoie să fie majorate salariile funcționarilor publici. E foarte greu să convingi un tînăr să lucreze la Guvern pentru 2-3 mii de lei, în timp ce în mediul privat sau într-o organizație internațională el poate primi de 5-10 de ori mai mult. Noutatea bună pentru absolvenții universităților, care nu posedă multă experiență, este că a fost modificat recent clasificatorul funcțiilor publice, care oferă tinerilor posibilitatea de a se angaja la Guvern în mai multe funcții executive ca pînă acum.

- Dumneavoastră sînteti consilierul Premierului pe tineret. Cu ce realizări vă mîndriți?

- În cabinetul Premierului, sînt implicat în acțiuni atît pe domeniul de tineret, cît și – tehnologii informaționale. Mă bucur că am inițiat proiectul de dotare cu calculatoare a căminelor studențești, că pot să contribui la atragerea PayPal în R. Moldova, că în acest an extindem proiectul de motivare a tinerilor de peste hotare să se angajeze în Guvern și mediul privat, că l-am convins pe Premierul Filat să accepte majorarea bugetului pentru acțiuni de tineret de la 2 la 8 milioane de lei, că am inițiat procesul de liberalizare a telefoniei fixe etc. Lista poate continua, dar nu am scopul de a plictisi vizitatorii tribuna.md. În acest moment, sînt inițiate multe proiecte importante pentru tineri, unele dintre care vor fi implementate rapid, altele – în următorii 2-3 ani. Mă voi simți mîndru cu adevărat atunci cînd efectele pozitive ale acestor inițiative vor fi resimțite de către tineri. Pînă atunci – la muncă!

Oxana Mititelu, Tribuna.md

Poftim principalele cifre:

• Deși 52% menționează că nu-i interesează politica, 75% susțin că au participat la unul sau mai multe scrutine. 14% susțin că nu vor merge niciodată la vot;

• 77% cred că locul R. Moldova este în UE, 19% – în CSI, iar 4% nu au un răspuns;

• 53% susțin că vorbesc limba română, 30% – limba moldovenească;

• Internetul este principala sursă de informare pentru tineri (78%), pe locul 2 este TV cu 75%, urmat de radio 27% și ziare cu 20%;

• 48% dintre tineri utilizează Internetul pentru a sta pe rețele sociale, 31% sunt în căutare de divertisment și doar 21% pentru a găsi lucruri utile;

• 76% dintre tineri stau pe Odnoklassniki, 18% pe Facebook și 1% pe Twitter;

• 72% dintre tineri consideră că sistemul educațional din R. Moldova este departe de standardele UE, însă 56% consideră că este mai bun decât cel sovietic;

• 44% dintre tineri au făcut sport acum câteva luni sau nu-l practică deloc;

• 59% dintre tineri nu au încredere în sistemul de sănătate;

• 71% dintre tineri nu au propria locuință;

• 78% dintre tineri menționează să principala lor problemă este lipsa unui loc de muncă și al banilor pentru întreținere;

• 45% dintre tineri s-au angajat la un loc de muncă, care nu corespunde studiilor pe care le au.

Sondaj Tineret 2011

Dumitru Ciorici, unul dintre partenerii de afaceri la UNIMEDIA, actual director editorial, a prezentat o serie de curiozități: începând de la datoriile de zeci de mii de lei, până la cum timp de 4 ani proprietarii site-ului au lucrat cot la cot pentru 0 lei salariu. Tot la capitolul curiozități aș mai adăuga că, în primii 2 ani de activitate, personal nu am avut nicio legătură cu UNIMEDIA. De abia în 2007, împreună cu frații Galușca și Dumitru Ciorici am creat New Media Group și am relansat UNIMEDIA.

Pentru mine e plăcut să constat că:
- echipa este formată exclusiv din tineri și asta se simte în conținut: chiar dacă mai sunt unele greșeluțe în știri, UNIMEDIA a revoluționat presa online în cei 6 ani de activitate.
- zilnic, cca 30 de mii de oameni se informează de pe UNIMEDIA. Prefer să nu mă avânt în laude. Cred că cifra spune multe.
- site-ul se autofinanțează în proporție de 100%. Și aduce profit. Criza financiară din ultimii ani a fost un mare avantaj pentru dezvoltarea presei online. Furnizorii de publicitate au înțeles că online-ul este mai eficient.

Pe parcursul timpului, “gurile rele” ne-au vândut și cumpărat de mai multe ori. Inițial, în imaginația bogată a unor persoane, “ne cumpărase” Filat. Apoi Dodon. Mai nou, sunt politicieni care cred că ne-ar fi cumpărat Plahotniuc. Scuzați-mi modestia, dar nu cred că există un politician în Republica Moldova, care nu și-ar fi dorit să fie proprietarul UNIMEDIA

Sigur că mă doare când aud politicieni de rang înalt că ne acuză că “ne-am vândut” concurenților lor politici, chiar dacă sunt criticați în știri toți “îngerașii” noștri politici. Rămâne pe conștiința lor.

La 6 ani de activitate, mă bucur că niciun politician moldovean nu controlează conținutul site-ului. Nici măcar eu, tânăr politician și proprietar al UNIMEDIA. Particip la stabilirea criteriilor de performanță pentru dezvoltarea UNIMEDIA și la adoptarea deciziilor importante pentru companie, dar zilnic nu am nicio legătură cu conținutul. Unica mea cerință față de știrile de pe site este ca reporterii să respecte normele deontologice și să genereze conținut de calitate, care să poată atrage un flux mai mare de publicitate și să aducă profit. Atât.

Privind spre viitor… constat că viitorul UNIMEDIA arată bine. Cu o concurență mult mai mare, în următorii ani site-ul are toate șansele să-și mențină poziția în presa online. Să-și îmbunătățească conținutul și să găsească noi modalități de a transmite informația pe ecranele calculatoarelor și al telefoanelor mobile ale utilizatorilor.

Mulțumesc sincer echipei care lucrează zi de zi la dezvoltarea portalului de știri UNIMEDIA. Este o echipă extraordinară de tineri, care are încă multe de spus în online-ul moldovenesc.

Vă doresc și îmi doresc un conținut cât mai calitativ pentru vizitatori și cât mai mulți gologani în conturile companiei!

La Mulți Ani!

Azi vreau să vă prezint un alt tip de om. Unul care nu apare pe panouri publicitare, nu participă la emisiuni televizate și nu are “contract matrimonial” care să indice avantajele economice ale dragostei față de patrie. E o personalitate cu o contribuție enormă la crearea simbolurilor noastre naționale. Un om care iubește Moldova în liniștea sufletului său și prin cerneala peniței sale. Necondiționat.

Ați auzit cu toții de numele lui. Îi spune Gheorghe Vrabie, autorul stemei Republicii Moldova și a designului leului moldovenesc. L-am cunoscut în anul 2007 la o întrunire la oficiul Băncii Mondiale din Chișinău. M-a fascinat prin simplețea și omenia sa. La 21 martie 2011, de ziua sa de naștere, l-am telefonat ca să-l felicit. Ne-am întâlnit din nou. Același om plin de forță creatoare, cu zâmbet pe buze și voce tremurândă, cu mari planuri de viitor și cu un vis, care încă nu reușise să-l împlinească în ultimii 10 ani în perioada guvernării comuniste. Maestrul visa să tipărească o carte despre simbolurile naționale ale Republicii Moldova, pe care le-a elaborat, în care să povestească pas cu pas istoria acestor simboluri… să ofere detalii, pe care doar el le știa, despre culisele stemei naționale, ale leului moldovenesc și multor altor simboluri…

I-am promis că voi căuta o modalitate să-l ajut. Nu aveam în bugetul familiei o sumă suficientă de bani ca să fie tipărită această carte. Am găsit soluția la Guvern, care și-a asumat integral cheltuielile pentru tiparul acestei cărți. Azi, 26 august, cu o zi înaintea Zilei Independenței, cartea a ieșit de sub tipar. Gheorghe Vrabie a venit la Guvern și i-a transmis personal un exemplar al acestei cărți Premierului Vlad Filat și a mulțumit pentru sprijin. Am și eu un exemplar. Tricolor. Miroase și acum a cerneală proaspătă de la tipografie.

Ne-am pornit seara târziu din Chișinău. Am prins răsăritul de soare în Galați, când treceam Dunărea.

La ora 8:00 dimineața am ajuns în Tulcea. Chiar dacă ne despart doar câțiva km de Republica Moldova și se vorbește aceeași limbă, se simte altă lume. Una mult mai liberă și lipsită de complexe. Poza de mai jos este relevantă. Tot la capitolul “2 băbuțe stau la sfat” mai adaug că am observat cum, în Sulina, două doamne în vârstă – una vorbitoare de română și alta de ucraineană – comunicau fără de probleme. Fiecare în limba sa. Și se înțelegeau de minune.

După o călătorie de 3 ore cu vaporul, am ajuns în Sulina. Un pic de istorie. Sunt istorici ce consideră că Sulina a fost una dintre localitățile grecești din sec. VII î.H. din nord-vestul Pontului Euxin. În 1856 aici se stabilește Comisia Europeană a Dunării. Atunci, dintr-un simplu sătuc de pescari la mijlocul sec. XIX, Sulina se transformă într-un oraș important pentru traficul fluvial european, fiind printre primele orașe din România care a beneficiat de sistem de iluminare publică. În perioada celui de-al doilea război mondial sunt distruse aproximativ 80% din clădirile orașului. Azi Sulina are circa 4 mii de locuitori. Vedeți mai jos o parte a acestui orășel rustic.

Centrul orașului este liniștit, aici este interzis și transportul public. În portul Sulina poți vedea mulți pescari. Am observat și doamne care prind pește cu undița din Dunăre. Simpatic.

Văzut și clădiri vechi. Neîngrijite. Păcat. Partea plină a păharului este că “sulinenii” au altă logică decât chișinăuenii și nu au demolat aceste clădiri.

Peisaje rustice și pline de farmec găsești peste tot în Sulina. În poza de mai jos doi neobrăzați “strică” priveliștea

Apusul de soare în Sulina are ceva Dumnezeiesc. Dar și ceva specific românesc, valabil pentru ambele maluri ale Prutului. Atenție la sticla de plastic de pe Dunăre… da, da, e în partea dreaptă a soarelui, aproape de linia orizontului. Observat? Ok. Să nu faci așa!

Iată-ne și pe noi. Verdele și roșu din imagine nu are nicio conotație politică. Dar și nicio legătură cu vaporul turcesc “Cem Șener” de pe fundal. Mai degrabă că petele de culoare de pe hainele mele contrastează cu primăvara din fusta Nadiei și cu celelalte anotimpuri ale dragostei din privirile noastre.

Stai, stai… să nu uit. În acest an, în Sulina, “m-am îndrăgostit” din nou. E vorba de Sănduța. Ne-am jucat împreună. Sanduța l-a recitat pe “Zdreanță” de Arghezi. Într-o română impecabilă. Cu intonație. Și cu gesturi. La întoarcere spre casă am făcut și o poză. Pentru istorie.

Am ajuns iarăși la bac, cu care trecem brațul Dunării. De această dată soarele apune. Sclipește și ne zâmbește printre nori. Ne-am luat rămas bun. Dar nu pe mult timp.

Foto: Igor Vrabie
Alte poze din Delta Dunării vedeți aici.

Deodată, o “Kia Picanto” zboară pe lângă noi (în sensul direct al cuvântului) cu mult peste 100 km/h. Și încă pe contrasens, trecând și peste 2 linii neîntrerupte. Mda… Totuși, se oprește la semafor. La culoarea verde, “Schumacher” al nostru accelerează. Peste vreo două sute de metri frânează brusc la trecerea de pietoni (din nou pe contrasens). Ca prin minune, trei oameni au rămas în viață. Sângele a început să-mi fiarbă în vene. Peste câteva secunde, “Kia Picanto” a ajuns la bulevardul Traian din capitală și a dispărut în trafic. Chiar dacă la peste 2 sute de metri distanță, am reușit să memorizez numărul de înmatriculare a mașinii.

Soția caută iPad-ul în geantă. Deschide www.pr.gov.md. Găsim rubrica contacte. Sun. Răspunde un polițist. Amabil. Mă prezint că sunt un cetățean responsabil și raportez contravenția. Rog să noteze și numărul meu de telefon mobil și să mă anunțe dacă persoana vinovată va fi pedepsită.

De atunci au trecut două zile de week-end. Azi, luni, 18 iulie, în timp ce eram la Guvern, mă sună un alt polițist de la Poliția Rutieră, mă anunță că au găsit “Kia Picanto” și mă roagă să vin să depun plângerea și în scris. Plăcut surprins. Ok, ducem lucrul până la capăt. Rezervez o jumătate de oră în timpul prânzului, trag o fugă la poliție și îndeplinesc rapid formalitățile.

Îmi dau seama că sunt șanse minime ca “Schumacher de Chișinău” să plătească o amendă. Chiar dacă am notat nr. de înmatriculare a mașinii și toate datele problemei, acestea nu sunt probe. Dacă nu-și va recunoaște vina, plângerea mea nu valorează nimic. Și vom mai avea probleme cu “lipsa probelor” până când nu vom instala camere de luat vederi la principalele intersecții din oraș. Știu că există un asemenea proiect la Guvern, care sper în 2012 să fie implementat.

Au trecut câteva ore de atunci. Am ajuns acasă. Sună telefonul. E “Schumacher de Chișinău”. Își recunoaște vina și își cere scuze. Îmi spune că a plătit și amenda. Wow! Sunt suprins a două oară azi.

Am pierdut o jumătate de oră cu acest caz. Dar, de azi înainte, cel puțin o persoană va fi mult mai atentă în trafic. Știu, poate că sunt naiv, dar cred că lucrurile pot fi schimbate și în Republica Moldova prin exemplul personal. A meritat.

În ultima perioadă asistăm la o relativă activizare a Procuraturii Generale a R. Moldova pe dosarul 7 aprilie. A fost reținut bloggerul rus Baghirov. A fost interogat un alt blogger moldovean Frumich, popular pe livejournal.com. Au fost percheziționați si alți câțiva tineri naționaliști din anturajul lui Dragoș Galbur. Dar oare Procuratura este pe calea corectă? Nu știu. Așteptăm ca procurorii să prezinte publicului acuzațiile oficiale.

Știu însă că o componentă a dosarului 7 aprilie poate fi ușor documentată, probată, iar persoanele vinovate să fie trimise pe banca acuzaților în instanța de judecată. E vorba de blocarea accesului la Internet în perioada 7-9 aprilie 2009. Aici, însă, Procuratura nu se grăbește.

De ce?

Mă abțin de la acuzații. În schimb, anunț public Procuratura Generală că am documentat subiectul și cunosc modul în care a fost blocat accesul la Internet în perioada 7-9 aprilie 2009, cine sunt persoanele vinovate și că există martori.

Am încercat de câteva ori să ofer această informație Procuraturii Generale, dar fără succes. Dacă voi fi chemat săptămâna viitoare la Procuratură să o prezint în calitatea mea de om de afaceri ce am avut de suferit în urma blocării accesului la Internet la 7 aprilie, o voi face potrivit legii.

Dacă nu voi fi chemat, voi prezenta această informație public pentru ca tinerii să-și cunoască “eroii” evenimentelor din 7 aprilie. Aștept.

Atenție! Rosling nu e un oarecare, care aruncă vorbe în vânt. E considerat pe bună dreptate un guru al statisticii. În 2009 a intrat în top 100 cei mai mari gânditori ai lumii (Foreign Policy Magazine), iar în 2011 în top 100 cei mai creativi oameni din business (Fast Company Magazine).

Declarația îmi va agita mult timp neuronii. E ideea în care cred, pentru care m-am retras din business și am venit la Guvern. Rosling a spus-o simplu și răspicat. E o confirmare că energia tinerilor poate schimba din rădăcini situația din Republica Moldova.

Chiar dacă în aceste zile are o agendă foarte încărcată, plină de întâlniri și consultări, am insistat în discuția cu Premierul Filat să organizăm această scurtă întâlnire. Mă bucur că am reușit. Ceea ce i-a spus Rosling Primului ministru despre tineri sunt sigur că va da roade. Cel mai important este să se regăsească în acțiunile Guvernului. Iar potențialul tinerilor să ajute să ne transformăm țărișoara noastră.

Mai jos vedeți înregistrarea video de la prezentarea lui Hans Rosling pentru studenții din Republica Moldova (sursa: Privesc.eu)

În primul rând e necesar să ne schimbăm mentalitatea. La ce se gândește un tânăr când absolvește facultatea? Să-și găsească un loc de muncă bine plătit. Altfel spus, tinerii au mentalitate de angajat. Ce “scurtcircuit” ar trebui să se întâmple în mintea noastră ca să avem o mentalitate de antreprenor? Un tânăr om de afaceri nu ar fi în căutarea unui job, ci ar crea alte câteva locuri de muncă. Soluția? Cultura antreprenorială să fie promovată mai activ în clasele de liceu, familie și presă. Dar asta e o soluție pe termen mediu și lung.

Pe termen scurt avem nevoie de programe eficiente de susținere a afacerilor tinerilor. Chiar dacă nu are cum să rezolve problema în complex, aceste programe inițiate de stat sunt un semnal pentru tinerii cu inițiativă. Acum există PNAET, care susține afacerile tinerilor din sate. Recent, au fost alocate alte 6,7 mln USD pentru susținerea acestui program.

Există o serie de probleme în funcționarea programului:
1. birocrație la depunerea dosarului - tinerii sunt redirecționați de la un lucrător bancar la altul și se tergiversează procesul de depunere;
2. lipsa gajului / deficiențe la evaluarea gajului – de obicei, tinerii nu au un apartament sau alt bun propriu ca să-l gajeze, iar dacă e o casă din sat mai veche, banca ar putea să refuze să accepte un asemenea gaj din cauza riscurilor;
3. se finanțează doar afacerile în domeniul agriculturii și producerii (alte domenii importante cum ar fi IT nu sunt eligibile), iar dosare din Chișinău și Bălți nu pot fi depuse.

Ce facem? După mai multe discuții cu reprezentanți ai băncilor, ODIMM, beneficiari ai programului, viziunea mea e următoarea:

1. depunerea exclusiv online a dosarului de finanțare – tânărul intră pe site-ul băncii, completează un formular (în baza unui anumit punctaj i se spune dacă e eligibil sau nu – mai jos găsiți detalii despre punctaj), atașează planul de afaceri și alte acte primare cerute de bancă. Depunerea online reduce din birocrație și este și un filtru care economisește din efortul lucrătorilor bancari. Dacă dosarul depus corespunde cerințelor minime de finanțare, tânărul e invitat la bancă pentru o discuție face2face cu ofițerul de credite;

2. extinderea finanțării pentru mediul urban (Chișinău și Bălți - unde există economie) și pentru alte domenii de activitate, nu doar agricultură și producere. Sigur că trebuie să reieșim din anumite priorități ale statului. Dacă e prioritar ca tinerii să dezvolte afaceri în regiuni, atunci afacerile din regiuni primesc un punctaj mai mare decât cele din capitală (cu 5-10 puncte, spre exemplu). Dacă afacerile din mediul online sunt prioritare pentru că necesită investiții minime și aduc beneficii mai mari, atunci astfel de afaceri la fel primesc un punctaj mai mare;

3. ajutor la elaborarea planului de afaceri - acest punct deja va fi implementat în cadrul programului IFAD V și prevede acoperirea a 50% din suma pe care o percepe o companie de consultanță pentru elaborarea unui plan de afaceri profesionist pentru afacerea tânărului;

4. elaborarea unui cadru normativ pentru micro-întreprinderi. Aceste întreprinderi să poată fi înregistrate gratuit și să aibă o procedură simplificată de raportare fiscală. În momentul în care cifra de afaceri atinge cota de 600 mii lei și devine platitor de TVA, își pierde statutul de micro-întreprindere și devine SRL funcțional.

Primele trei puncte pot fi implementate mai ușor, prin reformarea PNAET. Al patrulea punct e ceva mai dificil și necesită examinare suplimentară, deoarece prevede modificarea cadrului legal existent și comportă și riscuri ce pot fi utilizate de “băieți șmecheri” pentru evaziune fiscală. Oricum, e un punct de pornire pentru discuție între profesioniști.

Mai jos vedeți ediția emisiunii “Tabăra de idei” de la Jurnal TV despre afacerile tinerilor. Am fost acolo pe post de “băiat bun”

În adresa Primului Ministru Filat vin zeci și sute de plângeri de la cetățeni. Procedural, ele se redirecționează ministerelor și agențiilor, conform competențelor.

Una dintre ele mi-a atras azi atenția. Am decis să dedic câteva minute acestui caz.

Tinerii din Republica Moldova, care absolvesc universitatea și se întorc în sat în calitate de profesor, beneficiază de compensarea lunară a costului a 30 kW de energie electrică şi asigurarea gratuită, în fiecare an, cu un metru cub de lemne şi o tonă de cărbuni.

În plângerea primită se explica cum un primar dintr-un sat din r. Fălești nu dorea să ofere aceste compensații. Am dar un search pe lex.justice.md. Găsit art. 53, al. 9, lit. c) din Legea Învatamantului, în care se scrie negru pe alb că tinerii profesori beneficiază de aceste compensații.

Mă gândesc: de cele mai multe ori tinerii nu prea sunt interesați să revină în sat în calitate de profesori. Iar dacă revin… mai sunt unii primari care nici aceste îndemnizații nu vor să le ofere. Brrr…

Sun primarul din sat. Are tupeul să caute explicații. Îmi spune că nici nu poate să execute Legea pentru că… nu e de acord cineva din Consiliul Local să-i ofere compensații tinerei profesoare. Brrrrrr…

Am făcut ce trebuia să fac. În 15 minute primarul nostru m-a sunat, și-a cerut scuze și a confirmat că Primăria va oferi compensațiile tinerei profesoare.

Bun, acest caz e rezolvat. Dar dacă tânăra profesoară nu scria la Guvern în căutarea “dreptății” ce se întâmpla? Dar de ce primarul nu-și face meseria așa cum trebuie? Dar oare câte alte cazuri de acest gen mai sunt? Dar oare ce trebuie să facă Guvernul ca astfel de cazuri să nu se mai întâmple? Dacă există măcar o plângere de la un cetățean înseamnă că undeva sistemul funcționează prost. Mda… în câteva minute mi-am făcut de lucru pentru cel puțin o lună înainte!

Sugestiile sunt mai jos (să țină cont de ele în măsura în care le consideră necesare):

1. Să înceteze să mai fie omul-orchestră și să adune o echipă tânără și profesionistă în jurul său (cei câțiva tineri cu care se laudă de fiecare dată sunt mult prea puțini). Chiar dacă mai crede că le reușește pe toate, nu este așa. Teancurile cu mii de documente, care stau pe masa sa și așteaptă rezolvare nu se vor mișcora, dacă vor aștepta ca primarul să se uite personal peste fiecare în parte. Asta trebuie să o facă o echipă de profesioniști din cabinetul Primarului și direcțiile primăriei. Să se învețe să delege responsabilități și să aibă grijă că ele sunt implementate. Poate solicita o întâlnire la Filat ca să preia din experiența Premierului. Ar avea multe de învățat la capitolul administrare. Primarul trebuie să fie dirijorul “orchestrei”, nu “omul-orchestră”.

2. Să învețe să spună “mulțumesc” și să aibă o atitudine corectă față de oamenii ce l-au susținut. Ca să fiu înțeles, am să ofer un exemplu personal. Nu suntem prieteni la cataramă, dar mă cunosc “un pic” cu primarul Chirtoacă. După ce am decis să mă implic în politică și am venit în echipa guvernamentală a Premierului Filat, am fost salutat la o recepție în toamna 2010 de tânărul și liberalul Chirtoacă cu prietenescul salut “Ce mai fac neo-comuniștii?”. Adică eu sunt un “neo-comunist” în viziunea lui Chirtoacă. Oamenii, care erau atunci alături de mine, au rămas “tablou”. Acest “neo-comunist” l-a ajutat necondiționat (fără înțelegeri financiare sau de ocupare de funcții) în alegerile din 17 iunie 2007, dar și în turul II al alegerilor din 19 iunie 2011 ca să câștige fotoliul de primar al Chișinăului. Sigur că în măsura în care mi-au permis forțele mele (Dorin știe foarte bine în ce a constat acest suport, nu am să intru în detalii). Ca mulțumire am primit eticheta de “neo-comunist”. Și am multe alte exemple când pro-europeanul Dorin Chirtoacă are astfel de atitudini mai puțin europene. Nu e cazul să le enumăr. Cert este că liberalul Chirtoacă ar trebui să-și mai revizuiască comportamentul. Va fi doar în avantajul său.

3. Comunicare mai eficientă. La toate capitolele. Mă refer, în primul rând, la utilizarea Internetului ca un instrument de comunicare cu cetățenii. Ceea ce a făcut PLDM în campanie e o lecție de bune practici. Se poate de învățat. Ah, da… telefonul personal. Înainte de a deveni primar în 2007, Chirtoacă suna înapoi întotdeauna (!) chiar și pe numerele de telefon staționar în caz că nu reușea să preia un apel. După ce a devenit primar, Chirtoacă și-a schimbat câteva numere de telefoane și nu poate fi găsit cu zilele chiar și de primele persoane în stat. S-a ajuns până la absurdul că presa îl găsește mai ușor la telefon pe comunistul Dodon decât pe liberalul Chirtoacă. Un alt exemplu de lipsă de comunicare este cel cu Guvernul. Chirtoacă a acuzat de mai multe ori Guvernul că i-ar pune bețe în roate în activitate, dar n-a solicitat măcar o singură dată (!) o întrevedere cu Premierul ca să discute față în față problemele existente. Și nu în ultimul rând, Chirtoacă e cazul să se învețe să comunice cetățenilor în timp util rezultatele pe care le obține la primărie.

4. Aproape 50% din chișinăueni (182 494 alegători) nu îl doresc primar. Chiar dacă nu l-au votat, prin acțiunile sale trebuie să fie și primarul alegătorilor comuniști. Plus, cele 186 916 de voturi pentru Dorin Chirtoacă la alegerile din 19 iunie nu sunt doar pentru Chirtoacă, ci în primul rând pentru păstrarea cursului european al R. Moldova. Acest mandat de primar al capitalei trebuie gestionat cu multă grijă și responsabilitate față de cetățeni.

5. Ultima sugestie nu este pentru primarul, ci pentru politicianul Chirtoacă. Schimbarea, pe care o promovează PL, să înceapă din interiorul PL. Mai bine spus, prin schimbarea liderului.

Atât am avut de spus. Succes!

Timpul de dimineață a publicat o analiză foarte bună. Cităm cifre despre “evoluția” PCRM la alegerile din ultimii doi ani:
49,5% la 5 aprilie 2009;
44,7% la 29 iulie 2009;
39,3% la 28 noiembrie 2010
şi 36,9% la 5 iunie 2011.

Deci, “pobeda” PCRM înseamnă scădere constantă și pierderea a 13% din 2009 până în 2011.

Cu toate certurile și implementarea lentă a reformelor, scorul comun al partidelor membre ale Alianței pentru Integrare Europeană este în creștere cu cca 5% în ultima jumătate de an:
28 noiembrie 2010 – PLDM 29,42% + PL 9,96% + PDM 12,7% = 52,08%
5 iunie 2011 – PLDM 25,9% + PL 11,3% + PDM 20,0% = 57,2%

Deci, lucrurile sunt foarte clare în favoarea democrației în Republica Moldova. Deci, haideți să depunem efort și duminică, 19 iunie, prin votul nostru, să-i trimitem pe comuniști în istorie. Adică la “urna de gunoi” a partidelor comuniste sovietice. Acolo le este locul.

În cadrul campaniei, utilizatorii rețelelor sociale Facebook, Odnoklassniki și Twitter își vor schimba poza de profil cu logo „+1”, prin care vor confirma participarea în alegeri și își vor invita prietenii să se prezinte la 19 iunie la urna de vot.

Bloggerii vor avea posibilitatea să preia pe propriul blog bannere de diferite dimensiuni de pe site-ul http://plus1vot.com/ cu mesajul „+1 VOT” și să-și invite cititorii să participe în turul II al alegerilor de duminică.

În cadrul campaniei, utilizatorii online vor organiza joi, 16 iunie, ora 12:00, „repetiția generală” a unui dans (melodie de Barbra Streisand, mai jos) în timpul căruia vor scrie cu corpurile lor sloganul „+1 VOT” în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), prin care vor transmite tinerilor mesajul de participare la vot. Evenimentul va fi susținut de mai multe vedete și personalități publice autohtone. Vino și tu!

Ulterior, în ziua alegerilor, duminică, 19 iunie, ora 12:00, în PMAN va fi organizat oficial dansul „+1 VOT”, la care sunt invitați să participe toți doritorii.

Pentru alte detalii vă invităm să urmăriți pagina „+1 VOT” de pe Facebook.

Ne propunem să organizăm o acțiune pozitivă, neafiliată politic, fără demagogie și populism veniți să dansăm și să-i molipsim și pe prietenii noștri de energia noastră pozitivă!

Pasul 1 - am fost la vot și am plasat un status pe Facebook:

Pasul 2 – comunistul Sergiu Sîrbu scrie un mesaj la acest status în care menționează că încalc legislația electorală:

Pasul 3 – îl rog pe tânărul jurist comunist să îmi spună dacă un status electoral, scris în ziua alegerilor de candidatul comunist Igor Dodon, este sau nu o încălcare a legislației electorale (inserez mai jos și statusul lui Dodon ca să vedeți despre ce e vorba):

Pasul 4 - Sîrbu neagă că Dodon face electorală prin acest status și justifică gestul candidatului comunist:

Concluzia mea – Sergiu Sîrbu este un laș (om lipsit de onoare – vezi DEX). Dacă Sîrbu nu știe ce înseamnă “onoare” îl invit din nou să verifice DEX-ul.

Era duminică din nou în Moldova. Stăteam tolănit pe pat și-mi ciufuleam soția. Căutam joacă. Ea se juca cu telecomanda. S-a oprit de butonat la Moldova 1, emisiunea “Focus”. L-am văzut. Era în cărucior. Povestea cum a încercat să salveze un cocostârc. Fusese electrocutat. I-au ars picioarele. El a rămas în viață. A fost o minune. Probabil.

Am uitat de “joacă” și eram țintit la micul ecran. Ștefănel a fost campion al Republicii Moldova la box printre juniori. După tragedie, o perioadă a jucat tenis. S-a învățat să înoate fără de picioare. Apoi a trecut la haltere. Are și un record european la haltere printre persoanele cu handicap, care nu a fost înregistrat încă oficial – 152 kg ridicate în Slovacia.

Atunci s-a trezit în mine “consilierul de la Guvern”. Am simțit o dorință nebună de a-l ajuta. L-am sunat pe Mircea Surdu, producătorul emisiunii “Focus”. Așa l-am găsit pe Ștefănel. Ne-am cunoscut. L-am cunoscut. Are 20 de ani. Omenos. Simplu. Fără de picioare. În cărucior. Plin de viață. Muncitor. Cu voință de fier. Un campion.

Mi-a povestit că nu-i place când băbuțele în cârjă se apropie ca să-i transmită câțiva leuți. Din milă. “De ce la noi în R. Moldova să nu fie ca în Europa? De ce să fiu jelit? Eu doar sunt ca și ceilalți”, îmi spune Ștefan.

Am discutat despre planuri. Ale lui. Visează să participe la Jocurile Paralympice de la Londra din 2012. Să fie campion. Să se mândrească că se va ridica drapelul țării sale pentru rezultatele muncii sale. Sclipiri în ochi… Gata! Am înțeles ce am de făcut…

Au trecut două zile de la ultima noastră întâlnire. Și azi a fost dimineață din nou în Moldova. Sportivii s-au dus din nou la sala de forță să se antreneze. Doar că azi au fost mai mulți. Mult mai mulți. Printre ei a fost și premierul Vlad Filat. L-a cunoscut și el pe Ștefănel. S-au antrenat împreună. Au ridicat haltere. Și după asta am discutat departe de ochii presei. Am convenit ce avem fiecare de făcut ca Ștefan să ajungă la Jocurile Paralympice de la Londra din 2012. Și vom face ce ne stă în puteri. Și nu pentru că Ștefănel e în cărucior. Dar pentru că e omenos. Simplu. Plin de viață. Muncitor. Cu voință de fier. Un campion.

Mai jos vedeți o informație. Nu e pentru toți. E doar pentru cei cu inimă. Și suflet. Și dorință de a susține sportul de performanță.

Cont bancar în MDL: 22521707037
Beneficiar: ROSCA STEFAN
Cod fiscal: 2006045009949
Banca beneficiara: BC “Moldova-Agroindbank” S.A. Filiala nr. 7 Chişinău
Codul băncii: AGRNMD2X415

Cont bancar în EUR: 22521707039
Beneficiar: ROSCA STEFAN
Cod fiscal: 2006045009949
Banca beneficiara: BC “Moldova-Agroindbank” S.A.
(Beneficiary bank) BRANCH: Filiala nr. 7 Chişinău
SWIFT:AGRNMD2X
Banca intermediară: COMMERZBANK AG
(Intermediary bank) FRANKFURT, GERMANY
ACC.No. 400-8865297-01
SWIFT:COBADEFF

Cont bancar în USD: 22521707040
Beneficiar: ROSCA STEFAN
Cod fiscal: 2006045009949
Banca beneficiara: BC “Moldova-Agroindbank” S.A.
(Beneficiary bank) BRANCH: Filiala nr. 7 Chişinău
SWIFT:AGRNMD2X
Banca intermediară: THE BANK OF NEW-YORK
(Intermediary bank) NEW YORK, USA
ACC.No. 890-0223-103
SWIFT: IRVTUS3N

Și eu sunt nemulțumit că multe reforme se implementează cu pași de melc în cadrul Guvernului. Dar direcția este una corectă. Iar evoluția nu înseamnă revoluție ca să schimbi lucrurile peste noapte. E nevoie de multă sudoare. Imaginație. Voință politică.

Sunt un fel de “ajutor de băgător în seamă” în cadrul Guvernului. E un alt mod de a spune că sunt consilierul Prim-ministrului Vlad Filat pe politici de tineret și new-media.

Azi împlinesc 8 luni din ziua în care am decis să mă retrag din presa și să mă implic la Guvern ca “să schimb lucrurile”. Astfel, e un moment potrivit să vă prezint mai jos câteva rezultate din domeniul politicilor de tineret. Nu sunt meritele mele. Sunt ale guvernării AIE, obținute prin efort comun.

• Dotarea cu calculatoare și conectarea la Internet a tuturor căminelor studențești din Republica Moldova (până acum au fost alocate circa 400 de computere, alte 100 de computere vor fi dotate zilele următoare unei universități de către companiile private din domeniul IT, plus a fost identificată asistența financiară externă pentru procurarea altor 1050 de computere pentru dotarea integrală a căminelor);

• Creșterea bugetului pentru “inițiativele tinerilor” de la 1,8 milioane de lei în 2010 la 8 milioane de lei în 2011;

• Anual, la 17 noiembrie, de Ziua Internațională a Studenților, tinerii și studenții vor avea acces gratuit în teatre, muzee, instituţii concertistice, de învăţământ artistic și biblioteci. Acest lucru este posibil după ce la 11 noiembrie 2010 Guvernul a adoptat o Hotărâre, care prevede că instituțiile culturale subordonate Ministerului Culturii să ofere acces gratuit pentru tineri și studenți și recomandă autorităților locale să întreprindă acţiuni cultural-artistice privind marcarea Zilei Internaţionale a Studentului pe 17 noiembrie. La intrare, tinerii vor prezenta un act de identitate, iar studenții – carnetul de student;

• Finanțarea primului eveniment TEDxChișinău (7 mai 2011), în cadrul căruia tinerii lansează idei capabile să schimbe lumea.

• Susținerea și finanțarea “Hai, Moldova!”, cel mai mare proiect de voluntariat din istoria Republicii Moldova, în cadrul căruia au fost colectate peste 200 tone de deșeuri în mun. Chișinău;

• Susținerea auto-guvernării studențești prin modificarea cadrului legal în Parlament ca numărul studenților în Senatele universitare să fie de cel puțin 20% (anterior era maximum 20%);

• Implementarea unui proiect pilot de atragere în R. Moldova a tinerilor moldoveni plecați la muncă peste hotarele țării (35 de tineri au revenit acasă și s-au angajat în mediul privat sau Guvern);

• Timp de 3 ani, 60 de funcționari publici vor face masterul în una dintre universitățile de prestigiu din Germania, Marea Britanie, SUA sau Canada, ulterior vor reveni ca să lucreze în cadrul Guvernului Republicii Moldova;

• Organizarea în Republica Moldova a primului campionat internațional de hochei pe gheață în perioada 12-15 mai 2011, în cadrul căruia au fost implicați adolescenți cu vârste între 13-15 ani din România, Ucraina, Belarus și R. Moldova.

Mult? Puțin? Judecă tu. Eu cred că este doar un început. Unul bun.

Sincere felicitări lui Viorel Mardare pentru job și portalului de știri UNIMEDIA pentru lansarea dezbaterii. Spotul e simplu. Frumos. Pozitiv.

Iar pentru cei cu memoria scurtă, amintesc că și în campania precedentă din noiembrie 2010 cel mai original spot video tot PLDM-ului a aparținut

“Alde rebeata” de la @unimediamd sunt criticati pe propriul site Like. Pu o astfel de libertate de exprimare am luptat 8 ani. Pe bune.

E vorba de un acord de intenție pentru echiparea cu calculatoare a școlilor din Republica Moldova. Sigur că dotarea cu computere a elevilor este o prioritate a Guvernului, pe care o susținem cu toții. Dar modul în care a procedat MTIC este unul total greșit. Vedeți mai jos argumentele, care demonstrează acest lucru.

De câteva luni se lucrează la acest proiect în cadrul Ministerului Educației, care este direct responsabil de acest sector. Acum se analizează două posibile modele: 1) procurarea a câte un laptop pentru fiecare elev sau 2) clase mobile de calculatoare în fiecare școală. În ambele cazuri, computerele ar fi utilizate nu doar pentru orele de informatică, dar și pentru cele de biologie, matematică, georgrafie etc. Pentru a alege direcția corectă, din punctul meu de vedere e necesară realizarea unui studiu cost-eficiență. Abia după o analiză minuțioasă a costurilor și eficienței acestor investiții vom putea să decidem la nivelul Guvernului care strategie este mai corectă și mai realistă pentru Republica Moldova.

Ce a făcut azi MTIC?
În primul rând a indus în eroare societatea. Acum toată presa vuiește că, în urma întâlnirii președintelui interimar Marian Lupu cu reprezentantul Microsoft, fiecare elev din Republica Moldova va primi câte un laptop. FALS. Din câteva motive:

1. Azi s-a semnat doar un acord de intenție, fără valoare juridică, dar care a fost prezentat drept unul perfect valabil și realizabil între Republica Moldova și Microsoft. Pentru ca un acord semnat de un minister să fie valabil e nevoie ca Guvernul să-i delege împuterniciri, ceea ce nu s-a întâmplat, deoarece e vorba doar de un acord de intenții.

2. MTIC a semnat documentul în taină și fără ca să dețină competențe. Ministerul Educației, care e direct responsabil de domeniul educației, nu a știut despre semnarea acestui document. Centrul de guvernare electronică, care are domeniul educației ca unul dintre serviciile principale în domeniul guvernării electronice, n-a fost consultat.

3. Microsoft este o companie ce oferă contra-cost soluții de software (în acest caz – Windows, care rulează ca sistem de operare pe computer). Nimic mai mult sau mai puțin. Computerele fizic vor trebui procurate de la alte companii producătoare de hardware. Fără implicarea altor companii de hard, dar și altele care să elaboreze softurile educaționale, proiectul este mort. Aici se cere o abordare complexă și sistemică, nu una electorală.

4. MTIC, fără să știe situația, a ales o direcție de acțiune. Scriam mai sus că nu a fost luată încă o decizie referitor la modelul ales pentru dotarea cu computere a școlilor. Se analizează două posibile modele: 1) procurarea a câte un laptop pentru fiecare elev sau 2) clase mobile de calculatoare în fiecare școală. E necesar realizarea unui studiu cost-eficiență și abia după o analiză minuțioasă vom putea să decidem care strategie este mai corectă și mai realistă pentru Republica Moldova.

Modul în care a fost semnat documentul confirmă că evenimentul a fost gândit din perspectiva campaniei electorale și nu din dorința de a iniția un proiect necesar pentru Republica Moldova. În comunicatul oficial suntem informați că semnarea documentului de către ministrul Filip și reprezentantul Microsoft a avut loc “în prezența președintelui interimar Marian Lupu”… în condițiile în care Ministerul Educației, care este direct responsabil pentru implementarea unui asemenea proiect, nici măcar nu știe despre acest document.

În concluzie: Ministrul Filip și viceministra Dona Școla, dar și președintele interimar Marian Lupu, ar trebui să se învețe să nu confunde activitatea de partid în interiorul Partidului Democrat cu activitatea din cadrul Guvernului. Plus, utilizarea imaginii unei companii internaționale în plină campanie electorală este un gest rușinos. Mai multă atenție și comunicare nu strică. Nici măcar președintelui țării. Chiar dacă este interimar.

Toți fanii sunt așteptați vineri la un concert în Chișinău. Detalii mai jos.

Priviți mai jos câteva dintre cele mai populare piese ale băieților de la “Gândul Mâței”.

Pentru mai multe clipuri ale băieților de la “Gândul Mâței” click aici.

Orice nu am spune, Dodon este un bun economist și mă așteptam să-l atragă pe Chirtoacă în zona problemelor economice din capitală și să-l bată punctual. Nu a fost să fie. Dodon a gafat încercând să explice că Dorin a primit capitala cu “solduri” pozitive și că deja acum e o diferență de 25 de milioane la aceste “solduri”. What? Ce-i asta? Ce a înțeles mătușa Mașa, care îl votează pe Dodon, despre “solduri” și cum de la asta ei îi este mai bine?

Dodon a cedat rapid și a intrat în zona dezbaterilor politice, unde Chirtoacă este mai bun și “a luat bătaie”. Poftim un exemplu ca să fiu înțeles corect: Dodon a început să descrie o temă foarte bună pentru el (situația din spitale și grădinițele din capitală), dar a abandonat-o la câteva secunde și a început să critice Alianța de guvernare #fail.

Au fost și alte lovituri sub centură din partea lui Chirtoacă, la care tânărul comunist a avut replici stupide:

- Chirtoacă: “Dl Dodon este complice la crimele comunismului din 7 aprilie.” Dodon: “Vă repetați…”
- Chirtoacă: “Licitația pentru construcția drumului Bălți – Sărăteni a fost anulată în urma unui scandal internațional în 2009, după ce comuniștii au favorizat o companie”. Dodon: “Nu, asta a fost în 2008. Dvs mai bine vorbiți de Chișinău…”

Concluzia mea: Dodon pierde în fața lui Chirtoacă la dezbateri directe. Și această impresie contează: dacă nu va mai participa la dezbateri – pierde, dacă va participa – tot pierde.

TEDx Chișinău. A fost una dintre cele mai utile conferințe, care au fost organizate în ultimii ani în Republica Moldova. O parte dintre cheltuieli au fost suportate din bani publici. De unde au fost găsiți banii? Cred că vă aduceți aminte când “țipam” că e nevoie de un buget mai mare pentru inițiativele tinerilor. Această linie de buget a Ministerului Tineretului și Sportului a fost majorată în acest an de la 1,8 milioane de lei la 8 milioane de lei. Anume din acest buget a fost susținut și TEDx Chișinău (e vorba de un buget alocat de MTS de circa 23 170 lei). Pe parcursul anului vor fi susținute și alte inițiative frumoase ale tinerilor.

Zdob și Zdub la Eurovision. Că Zdubii merită susținuți nici nu e cazul să argumentez. Băieții promovează imaginea Republicii Moldova mai mult și mai reușit decât o fac și unele ambasade. Premierul m-a desemnat să fiu persoana de legătură dintre Guvern și Zdubi pentru promovarea la Eurovision. Pe lângă o susținere importantă care a venit de la Premier personal, Zdubii au fost susținuți și de către Ministerul Culturii, care a alocat o sumă de bani pentru promovarea online a site-ului SoLucky.md și a paginii de pe Facebook ce aparține Zdob și Zdub. În urma unui concurs public, la care au participat Pixmania, AdCenter și Clickits, ultima companie a fost selectată câștigătoare și implementează campania de promovare pe net. Bugetul este de circa 50 mii lei.

Cazurile de mai sus nu reprezintă meritul meu în calitate de consilier al Prim-ministrului, iar banii nu sunt din buzunarul meu personal. E vorba de bani publici, colectați din impozitele noastre. Rolul meu a fost unul de catalizator, iar rezultatele sper să fie ok pentru cei ce plătesc impozite.

Această tranzacție ar fi o mare pierdere și ar însemna monopolizarea și politizarea mass-media din Republica Moldova. Legislația moldovenească antimonopol este foarte vagă. Codul Audiovizualului ne spune în art. 23 că la eliberarea licenţei de emisie va fi exclusă posibilitatea creării monopolurilor şi concentrării proprietăţii în domeniul mass-mediei. În condițiile în care Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) și Agenţia Națională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) funcționează așa cum funcționează, teamă îmi este nici nu vor deschide gura.

Orice am spune, Publika TV este o televiziune de știri ce reprezintă o tribuna pentru libera exprimare a politicienilor din toate taberele politice și e bine să fie așa în continuare. Ar fi un mare păcat dacă televiziunea va deveni o jucărie de buzunar a lui Plahotniuc (a se înțelege un “ciocan” de dat în cap adversarilor politici).

Mai mult, concentrarea a 3 posturi tv într-un singur grup media este o acțiune periculoasă. “Prime” retransmite postul public rus de televiziune și are cea mai mare cotă din piața media moldovenească. Mai este și 2Plus. Dacă mai adăugăm aici și unica televiziune de știri de la Chișinău – Publika tv – atunci “mușchii” mediatici ai lui Plahotniuc ar fi mult prea mari. Și dacă va dori acesta într-o zi să-și arate “mușchii” pentru un scop politic atunci majoritatea cetățenilor moldoveni vom fi supuși unor acțiuni de manipulare de toată frumusețea.

Regula e aceeași și pentru spațiul politic. Am văzut cu toții în perioada celor 8 ani de guvernare comunistă ce înseamnă când un singur partid deține mai mult de 50%+1 dintre fotoliile deputaților din Parlament. Vojdiul Voronin ne-a arătat ce pot face “mușchii” săi. N-aș vrea să mai ajungem în situația când un alt politician, oricât de drăguț ar părea la prima vedere și indiferent dacă se numește Vladimir Plahotniuc, Vladimir Voronin, Vlad Filat sau Mihai Ghimpu, face tot ce își doresc mușchii săi în țarișoara noastră.

Critica concurenților politici poate fi ușor înțeleasă: așa e jocul politic. Cine are dreptate? Alegătorul.

Critica presei tot poate fi înțeleasă. E firesc să fie puncte de vedere diferite, pentru aceasta am luptat 8 ani în timpul guvernării comuniste. Personal, sunt într-o postură dublă (între “ciocan și nicovală”). De ce? Fac parte din echipa Prim-ministrului Filat, dar sunt și unul dintre proprietarii UNIMEDIA, un site de știri care are de multe ori atitudini critice față de PLDM. Ce-i de făcut? Simplu: respectăm regulile jocului (moldovenii au o mare problemă cu respectarea regulilor și a legilor, dar dacă le-am respecta cu toții am trăi mult mai bine):
1. Mass-media trebuie să fie în opoziție față de guvernare. Aceasta este regula principală a jocului în presă. Dacă nu o respecți, presa nu mai este o afacere și devine un simplu instrument politic. Sigur că și presa, chiar dacă uneori exagerează, trebuie să fie corectă în aprecieri. Eu sunt proprietar al unei instituții de presă ca să fac bani. Conținutul trebuie să fie calitativ și să atragă publicitate. Punct.
2. Guvernarea trebuie să implementeze Programul de guvernare. Astfel, în echipa Premierului depun efort maxim zi de zi ca Guvernul să fie eficient și să obțină rezultate.

Sigur că politicianul din mine se enervează când presa ignoră evenimentele, care sunt utile pentru public, dar care nu sunt de scandal și nu aduc multă audiență. Sunt nervos mai ales atunci când Guvernul este implicat într-un amplu proces de reformă, de care are nevoie societatea, iar presa, în loc să fie partener, caută “noduri în papură”. Astfel, te trezești în situația în care dorești să transmiți un mesaj util și necesar în societate, dar presa îl ignoră. Jurnaliștii caută scandal în alianță. Rrrrr…

Revin la “dictatorul” Filat. Departe de mine gândul că Premierul Filat este cheie de biserică. Cu toate acestea, sunt de părerea că de multe ori criticile din presă în adresa sa sunt cel puțin exagerate.
Azi dimineață am citit un editorial scris de Constantin Cheianu. Un text cu mult bun simț. Vă invit să-l citiți integral. Mai jos vă propun un aliniat, care dincolo de critica zilnică din presă, prezintă partea plină a păharului și cu care sunt de acord:

“Nu am idee cum va evolua mai departe dl Filat, dar ştiu că – în aceşti un an şi jumătate de guvernare a sa – el a fost cel mai bun prim-ministru pe care l-a avut Moldova după Independenţă. Pe direcţia externă, Domnia Sa a făcut ceea ce nu au făcut împreună jumătate din guvernele pe care le-a avut Moldova după Independenţă. A favorizat – sau nu a împiedicat – o libertate a expresiei fără precedent. În timpul evenimentelor de la 7 aprilie nu a stat în tufişuri. Niciun alt prim-ministru nu mi-a vorbit limba mai bine decât o vorbeşte dl Vlad Filat.“

„Filat este un dictator”. „Filat este mai rău decât Voronin”. Vă sunt cunoscute aceste expresii? Mie – da! Le aud aproape în fiecare zi de la concurenții politici ai Premierului, dar le citesc și în presă…

Voi avea o serie de întâlniri cu organizațiile studențești și studenții basarabeni din România. Este o oportunitate ca să discutăm atât despre evenimentele istorice din 27 martie 1918 cu o rezonanță deosebită pentru noi, cât și despre unirea… creierilor studenților basarabeni, cei care au un rol important pentru formarea unei noi elite în Republica Moldova.

Am exagerat când am menționat “o nouă elită”? Deloc. Vă ofer exemplul a trei absolvenți ai studiilor din România, care sunt acum în prim-planul politicii moldovești: Prim-ministrul Vlad Filat, primarul capitalei Dorin Chirtoacă și ministrul Justiției Alexandru Tănase. Absolvenții studiilor din România, care se întorc în Chișinău, devin actori ai schimbării în societatea civilă, mediul de afaceri și cel politic din Republica Moldova.

Revin cu detalii.

Trei întrebări:
1. Credeți oare că PLDM, care a contribuit semnificativ la debarcarea lui Voronin și a comuniștilor de la guvernare în 2009, va face o alianță cu PCRM?
2. Poate fi acum distrusă AIE2 (agreată de Occident) pentru a fi creată o coaliție PLDM – PCRM (neagreată de cetățeni și de UE), în contextul în care aceste partide (care au împreună 74 de mandate) n-au făcut o astfel de coaliție imediat după alegerile din 28 noiembrie 2010?
3. Mai este cale întoarsă după ce Vlad Filat a declarat răspicat și în mod repetat că PLDM nu va face o coaliție cu PCRM după alegeri?

Sigur că nu!

Repet: Marian Lupu a încercat să distragă atenția opiniei publice de la subiectul creșterii tarifelor Moldtelecom. A reușit. Dar nu cred că pe mult timp.

Explicație pentru poză:

Acum 3 ani și câteva luni. Era perioada când, împreună cu frații Galușca și Dumitru Ciorici, am lansat New Media Group, compania ce a dezvoltat portalul de știri UNIMEDIA și VESTI.MD. Un birou de 20 m.p. la Casa Presei. Câteva calculatoare aduse de acasă. O echipă de tineri. Mult entuziasm. Resurse zero. Frumoase amintiri.

Atunci, UNIMEDIA avea 250 de vizitatori pe zi. Acum – 30-35 mii de vizitatori unici pe zi.
Atunci, ca și acum, opinia publică “a vândut” și “a cumpărat” UNIMEDIA mai multor politicieni. Fals. Și atunci. Și acum.
Atunci, unicii angajați ai companiei erau cei 4 tineri proprietari. Acum – o afacere bine pusă pe picioare.
Atunci, eram 24/24 cu gândul la companie. Acum – nu mai sunt implicat în managementul zilnic al companiei (am rămas doar ca asociat). Afacerea a continuat să se dezvolte dinamic.

Lucrurile mari de abia încep!

Se vorbește că PLDM nu cedează dar se trece ușor cu vederea rezultatul electoral: PLDM – 29,42%, PDM – 12,72%, iar PL – 9,96%. Adică PLDM are cu 116 mii de alegători sau 6,74% mai mult decât PDM și PL luate împreună. Dacă luăm în calcul doar rezultatul electoral în %, atunci “torta” funcțiilor din Guvern și Parlament ar urma să fie distribuite în felul următor:

“Politica nu e matematică. 1 + 1 în politică nu face 2.” Da, da… am mai auzit zilele astea aceste expresii. Nu e cazul să le spui încă o dată. Oricum, distribuirea egală a funcțiilor e o utopie (scenariul preferat de PDM și PL):

Să fie clar: PLDM a fost delegat în Parlament de 506 365 alegători, PDM – 218 847 alegători, iar Partidul Liberal – 171 434 alegători. Simți diferența? Un vot pentru PL nu cântărește cât 3 pentru PLDM. Fiecare vot este important și cântărește egal. Iar fiecare cetățean participă la conducerea țării prin reprezentanții săi. AIE 2 nu înseamnă doar PLDM, doar PDM sau doar PL. Înseamnă toate trei partide împreună, care cântăresc fiecare în parte în mod diferit.

Se vorbește de echilibru în actul guvernării, dar PDM dă de înțeles că dorește nu doar funcția de șef al statului, dar și cea de ministru de externe – ambele funcții cheie în politica externă. Spuneți vă rog ce fel de echilibru va fi în AIE 2 dacă un singur partid va monopoliza politica externă a statului? Plus, în condițiile în care Iurie Leancă este cel mai bun ministru de externe al Republicii Moldova de la declararea independenței și până în prezent, care e logica să schimbi acest ministru? Niciuna. Doar rânză politică. MAEIE va rămâne în ograda PLDM, dacă PDM va deține funcția de șef al statului. Firesc.

Se vorbește că funcția de prim-ministru a adus pentru PLDM multe beneficii. Ok. În acest caz Vlad Filat poate candida la funcția de șef al statului. Da, exact, PLDM este principalul partid din formula de guvernare AIE 2 și are tot dreptul să pretindă la funcția de șef al statului. Este gata Marian Lupu să devină premier și să renunțe la ambițiile prezidențiale? Nu știu.

Și totuși PLDM trebuie să cedeze. Atât încât niciun partid din AIE 2 să nu poată să lua de unul singur absolut orice decizie (cerința PDM și PL) privind soarta țării, dar nici ca 2 partide mai mici să te strângă cu ușa în orice moment. E necesar un mecanism funcțional și transparent de adoptare a deciziilor atât la nivelul Guvernului, cât și a Parlamentului și a Președinției. Plus, din punctul meu de vedere, un compromis rezonabil de partajare a funcțiilor în Guvern și Parlament ar fi în baza formulei 2:1:1:

Tu care crezi că este compromisul rezonabil? Aștept părerea ta la comentarii.

Scenariul este următorul:

1. Refacerea Alianței pentru Integrare Europeană, cu participarea PLDM, PDM și PL.
2. Împărțirea principalelor 3 funcții în stat în felul următor:
- Șef al statului – persoana neutră, respectată în societate, cu atribuții limitate (pentru a convinge PCRM să participe la vot),
- Premier – Vlad Filat, PLDM,
- Spicher – Marian Lupu, PD.
3. Împărțirea funcțiilor ministeriale pe domenii în conformitate cu nr. de mandate deținute în Parlament.

Avantaje:
– Depășim criza politică de etapă,
- Continuăm cursul democratic de dezvoltare al țării,
- Construim o republică parlamentară autentică.

Riscuri:
- Dacă PCRM nu participă la vot, Marian Lupu va deține 2 funcții (spicher și președinte interimar) până la noile alegeri. Având în vedere că va fi o candidatură neutră, identificată de comun acord între reprezentanții AIE și PCRM, acest risc poate fi depășit, iar candidatul neutru ar putea aduna ușor cele 61 de voturi necesare;
- Mihai Ghimpu ar putea să nu accepte acest scenariu, deoarece nu va deține una dintre principalele 3 funcții în stat. În schimb, liderul PL ar putea deține o funcție de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Acesta ar reprezenta compromisul rezonabil, deoarece anterior Mihai Ghimpu a deținut 2 funcții în stat, iar Marian Lupu – niciuna. Plus, deși PLDM are 32 de mandate, ceea ce înseamnă mai mult decât mandatele PDM și PL cumulate, nu va deține 2, ci o singură funcție (cea de prim-ministru), care este și cea mai puțin protejată. Fair? Sigur.

Dacă PLDM, PDM și PL vor ajunge la un astfel de compromis rezonabil putem fi aproape siguri că vom avea o guvernare AIE de 4 ani.

Guvernul rus are o problemă: nu înțelege ce se întîmplă la noi. Se crede că Alianța pentru Integrare Europeană duce la lichidarea Moldovei ca stat și unirea cu România. Dar nu vede că unicul partid care a pledat deschis pentru unirea cu România a acumulat 0,6% în alegeri. România e în UE, Moldova – în afara UE. Deci, orice unire acum e imposibilă. E așa de greu de înțeles?

Eu m-am născut în Federația Rusă. Mama, sora și frații mei locuiesc acum în Moscova. Credeți că îmi doresc relații rele cu Rusia? Sigur că nu. Dorim relații economice bune. Dpdv politic ne orientăm către UE. Dorim să avem condiții europene de trai, libertatea presei ca în UE, studii de calitate europeană și politicieni ca în Europa. Nu ca în Rusia. E așa de greu de înțeles?

Pentru acest obiectiv noi am ales un nou Parlament. 61% dintre alegători au votat pentru alte partide decât cel comunist. Am votat pentru Viitor. Nu pentru Trecut. Am votat pentru viitorul nostru, al tinerilor. Nu pentru trecutul comunist, de care și rușii au scăpat, dar pe care vreți să ni-l băgați pe gât. E așa de greu de înțeles?

Voronin este un Ziuganov al Republicii Moldova. Un moșneguț haios, rupt de realitate, care ne-a condus țara 8 ani, dar care acum trebuie să plece definitiv de pe scena politică a Republicii Moldova. Voronin este un Trecut rușinos pentru noi. E așa de greu de înțeles?

Narîșkin, Rusia vrea să ne ajute? Atunci ajutați-ne prin a nu încurca dezvoltării țării noastre!

1. PLDM are cea mai bună echipă în aceste alegeri și cea mai profesionistă din actuala guvernare. Rezultatele obținute de AIE în ultimul an de guvernare (un Guvern eficient, lupta cu corupția din sistemul judecătoresc, o politică externă coerentă etc.) sunt preponderent din zona reprezentanților PLDM: Vlad Filat este cel mai performant premier din istoria Republicii Moldova, Alexandru Tănase – cel mai bun ministru al Justiției de până acum, iar Iurie Leancă – cel mai bun ministru de externe. Plus, analizați primele 10 persoane de pe listele electorale ale tuturor concurenților electorali și o să vă convingeți singuri. Dincolo de declarații tari și emoționante, avem nevoie de rezultate, iar acestea pot fi obținute de către o guvernare eficientă.

2. PLDM a desfășurat o campanie pozitivă și inedită. Unicul partid criticat de liberal democrați a fost PCRM și niciun alt partid din AIE, chiar dacă alte partide din alianță au lansat repetat critici la adresa PLDM.

3. PLDM s-a angajat să susțină tinerii. Pentru mine personal contează ca partidul, pe care-l susțin, să promoveze politici de tineret eficiente. În ultimele două luni am avut susținerea directă a premierului Filat pentru inițierea proiectului de echipare cu calculatoare și conectare a Internet a căminelor studențești. Deși inițial arăta ca un vis frumos, am trecut la implementare, iar în câteva luni vom reuși să-l realizăm deplin. Anual la 17 noiembrie tinerii vor avea acces gratuit în teatre, muzee și alte instituții culturale. Plus, PLDM a dedicat un capitol separat pentru politici de tineret în programul electoral, care reprezintă un angajament demn de luat în seamă.

4. Filat și PLDM îi depășesc pe Voronin și PCRM. Filat l-a depășit pe Voronin în sondaje la capitolul încredere din partea populației, iar PLDM va avea la 28 noiembrie o susținere electorală mai mare decât PCRM în mai multe localități din Republica Moldova.

Deci, la #vot28 Republica Moldova are toate șansele să devină un codru de Stejari!

Am fost în acest week-end în satul de baștină și am stat la sfat cu sătenii. Sâmbătă seara, 20 noiembrie, am discutat cu mai mulți bătrâni în diferite mahalale ale satului. Ulterior, duminică, m-am întâlnit cu circa 300 de săteni la Casa de Cultură din sat. Sala a fost arhiplină. O bună parte din oameni au rămas în picioare până la sfârșitul întâlnirii (în poza de mai jos se vede o jumătate de sală).

E cazul să precizez că doar cu câteva zile în urmă în sat a fost și Vladimir Voronin. Chiar dacă ortacii roșii au umblat din casă în casă și au invitat lumea, la întâlnirea cu liderul comunist au venit circa 60 de persoane. Sătenii mi s-au plâns în cadrul întâlnirii că Voronin mirosea a băutură și le-a închis gura la doi alegători care “nu știu ce spun”.

După ce am încheiat discuția, primarul din Petrunea, un sat vecin, m-a anunțat că azi la întâlnirea secretarului general PCRM, Iurie Muntean, au participat 4 alegători. Comunistul a venit în Petrunea într-o zi când toate băbuțele, susținătoare ale PCRM, erau la o înmormântare. Fail total.

Astfel, chiar dacă în ambele sate la alegerile trecute au obținut circa jumătate din voturile alegătorilor, la 28 noiembrie comuniștii vor scădea semnificativ în rezultatul electoral. Voi ajuta atât eu, cât și Stejarii din sat. După #vot28 revin și vă spun cu câte %

PS: Dragi vizitatori, comuniștii se vor duce la fund, dacă noi îi vom ajuta. Vă invit să procedați la fel în satele voastre de baștină din R. Moldova, ca să nu permitem comuniștilor să-și ia revanșa. Să rămână în opoziție, acolo unde le este locul.

Înainte de nuntă, i-am promis soției (pe atunci Nadia Afanasie) că trecerea numelui ei de la “Afanasie” la “Darie” va fi în avantajul imaginii sale. Ca să-mi îndeplinesc “promisiunea”, unul dintre pași a fost lansarea blogului www.nadiadarie.md.

L-am conectat cu principalele rețele de socializare – Facebook și Twitter.

“O găselniță” drăguță din partea colegilor de la Eden Design (cei care au realizat blogul) este expandarea articolelor în aceeași pagină (fără o nouă afișare) printr-un click pe butonașul “vezi mai mult”. Astfel, utilizatorul blogului poate citi ușor articolele navigând pe aceeași pagină. Like!

Fiecare categorie are câte un header cu un design diferit față de celelalte. Astfel, “acasă” te întâmpină Nadia cu un zâmbet, la “tv” este ocupată cu filmarea unei noi emisiuni la Noroc TV, iar la “radio” comunică cu ascultătorii. Și celelalte categorii – “muzică” și “atitudine” – au câte o imagine relevantă.

Faceți repejor un click aici să analizați blogul cu un ochi critic și, dacă vă place, nu uitați să-l includeți în blogroll-ul personal

Am decis să public acest video ca să reamintesc metodele “profund umane și democratice”, promovate de echipa lui Voronin în perioada celor 8 ani de guvernare. Cei, care au iluzia că urmașii lui Lenin și-au schimbat metodele de lucru, greșesc amarnic. La 28 noiembrie 2010, la o distanță de aproape trei ani după ce am fost agresat, voi merge la vot. Acolo, în fața urnei de vot, voi pune umărul că Voronin & Co să rămână la urna istoriei și să oferim R. Moldova o șansă de dezvoltare.

trei știri de acum trei ani:

1. (VIDEO) Un reporter UNIMEDIA a fost târât câţiva metri şi nu i sa permis să-l filmeze pe preşedintele Voronin

2. Reporterul unui portal de stiri, agresat in prezenta sefului statului

3. Tudor Darie a fost agresat in timp ce-l filma pe presedintele Vladimir Voronin

Internetul este un domeniu dinamic și bazat pe generarea conținutului de către utilizatori. Niciun proprietar de site popular (!) nu poate controla 100% orice literă de pe site. Astfel, să închizi un site, care are sute de mii de utilizatori doar pentru că unu, doi sau mai mulți useri au încălcat legea, mi se pare total greșit.

Același lucru l-am susținut și atunci când se invoca publicarea pe UNIMEDIA a câteva comentarii, care ar fi atentat la “suveranitatea statului” sau apariția pe Faces.md a unei poze porno, pentru ca respectivele site-uri să fie închise.

Abordarea corectă este ca, în cazul depistării unei informații ilegale pe un site, proprietarii să fie anunțați ca să o înlăture. Procuratura poate să investigheze cazul, materialele să fie transmise instanței de judecată, care să adopte o hotărâre în limita legii, prin care persoana care a publicat informația ilegală să fie penalizată. Și nu închizi tot site-ul cu sute de mii de useri, doar pentru că unul dintre ei a încălcat legea.

Același lucru este și în cazul TorrentsMD. Acest site cu circa jumătate de milion de utilizatori nu înseamnă doar fișiere piratate. Iată câteva argumente:

1. Prin intermediul lui utilizatorii pot să distribuie și fișiere perfect legale. Cânt o piesă la cumătrie și o distribui prietenilor prin TorrentsMD. E legal? Da!

2. Pe acest site exista un forum foarte activ, unde utilizatorii discutau la diferite teme și făceau schimb de informații. A fost lezat dreptul la informație a acestor utilizatori prin blocarea site-ului? Sigur că da!

3. Userii organizau periodic acțiuni de caritate Suflet2Sufet, mobilizându-se prin intermediul TorrentsMD. Este ceva ilegal aici?

Revin la acuzațiile unor internauți că premierul s-ar fi implicat în actul justiției prin solicitarea adresată Procuraturii ca să existe o anchetă transparentă și să nu fie lezat dreptul la informație a utilizatorilor. Nimic mai fals, dragi useri, care nu cunoașteți bine cum funcționează Internetul. Ancheta Procuraturii trebuie să continuie, dacă există probe, care demonstrează existența unor fișiere piratate. Așa cum a fost și în cazul celor de la The Pirate Bay. Adică să fie o anchetă transparentă. Decizia finală să fie adoptată de către instanța de judecată. Dar până atunci, dreptul celorlalți câteva sute de mii de utilizatori să fie respectate.

Citiți alte două articole bune la același subiect:

1. Vitalie Eșanu: Juriști, e timpul să absolviți o a doua facultate, cea de IT
2. Vasile Galușca:  În toată povestea cu #tmd…

Blocul a fost reparat în grabă. Deși aspectul său exterior este unul grandios, un tavan din interiorul clădirii este îngălbenit din cauza umezelii. Sistemul de încălzire a blocului nici nu a fost finalizat. Mai sunt necesare câteva milioane de lei ca să fie instalat utilajul de încălzire.

În spatele clădirii cu piramida în față sunt și alte blocuri, care sunt într-o situație dezastruoasă. Unele dintre ele au fost privatizate suspect în perioada guvernării comuniste la un preț de nimic:

Într-un alt bloc, unde sunt organizate cercuri pentru copii și tineri, acoperișul este spart și apa curge în săli de fiecare dată când plouă:

Deși în martie 2009 Consiliul Europei s-a arătat interesat să asiste Republica Moldova pentru dezvoltarea “Artico”, cu posibila susținere și din partea Germaniei, fosta guvernare comunistă nici n-a răspuns măcar mesajului partenerilor europeni.

Strategia “ascunderii gunoiului după ușă” a fost aplicată de către PCRM și alte cazuri. N-am interesul să acuz fosta guvernare fără motive. E important doar să se cunoască situația reală. Ne putem aminti și felul în care comuniștii au speculat “Anul Tineretului” în interes electoral. Invit cititorii să transmită linkul acestui articol și prietenilor de pe rețelele sociale ca să se cunoască strategia aplicată de guvernarea PCRM în domeniul tineret.

Acum, actualul Guvern pro-european identifică surse financiare pentru reparația acestui centru și reia discuția cu partenerii europeni pentru dezvoltarea centrului “Artico”.

Eu, spre exemplu, am decis ca, începând cu ziua de azi, 27 septembrie, să mă retrag din toate funcțiile de conducere de la UNIMEDIA și să mă implic activ în viața politică. Voi rămâne un asociat minoritar la UNIMEDIA, cu un % care să nu-mi permită să blochez adoptarea unor decizii importante pentru dezvoltarea afacerii. Tot astăzi, urmează să mă implic în funcția de consilier pe politici de tineret al premierului Vlad Filat.

În campania electorală îmi propun să inițiez o campanie de comunicare online, prin care să mobilizăm utilizatorii online să coboare de pe forumurile site-urilor de știri, bloguri, Facebook sau twitter și să-și convingă cunoscuții să participe la votul din 28 noiembrie. De unul singur nu voi reuși. Ideea are șanse de succes doar dacă va exista susținere în mediul online. E important să trecem la acțiune neîntârziat.

Mă implic în funcția de consilier al premierului Filat pentru a promova politici de tineret eficiente. Ne bucurăm că Republica Moldova se mai menține ca stat datorită remitențelor de peste hotare, dar mai puțin conștientizăm că au rămas acasă sute de mii de copii și tineri, care cresc fără educația părinților. Studenții trăiesc în condiții mizerabile în căminele studențești, iar tinerii căsătoriți nu au posibilitatea de a-și procura o locuință. Putem discuta mult despre aceste probleme… în timp ce statul e obligat să intervină prin politici ca să ofere soluții pentru aceste probleme ale tinerilor.

Pentru viitor, îmi propun să schimb și următoarele lucruri:

1. O nouă clasă politică

E un obiectiv realizabil doar prin implicarea activă a tinerilor în politică. E adevărat că există și oameni la vârsta înțelepciunii, care sunt mai tineri decât mulți dintre tinerii de azi și care pot fi foarte valoroși pentru politica moldovenească. Totuși, numărul acestora este mic. Astfel, politicienii învechiți se vor retrage din politică doar atunci când o nouă generație de politicieni vor atrage voturile alegătorilor. Vă invit să vă alăturați ca în următorii ani să aibă loc o înnoire semnificativă a clasei politice.

2. Dezvoltarea mediului online

Republica Moldova nu este un stat bogat în zăcăminte sau alte resurse naturale, însă are un potențial uman nevalorificat. Internetul este un mediu, în care poți să lucrezi din orice colț al lumii. Avem obligația de a crea un cadru favorabil pentru ca în Republica Moldova, acest “colț al lumii”, tinerii să-și poată dezvolta afaceri online.

3. Mass-media independentă editorial, financiar și fără monopol

Presa din țara noastră este încă “un grivei șchiop”. Statul poate ajuta presa să devină “un dulău de pază al societății” prin reglementarea pieței mass-media în așa mod, încât televiziunile să nu-și mai poată face rating prin punerea gratuită pe post a filmelor piratate de la Hollywood sau prezentarea a 90% conținut produs în țările vecine, ce omoară din fașă alte posturi tv ce produc 100% conținut autohton. Legislația anti-monopol este absolut necesară, pentru ca nici un patron media, oricât de “moale și pufos” n-ar fi, să nu poată deține poziții dominante pe piață. La fel de necesară este și legislația, care să prevadă ca toată publicitatea pe teritoriul R. Moldova să fie în limba română. Acestea sunt doar câteva dintre precondițiile pentru independența financiară a presei, care va avea ca efect și asigurarea independenței editoriale.

Sunt conștient că risc prin implicarea în politică. Mi-ar fi fost mult mai comod să rămân în mediul de afaceri și să am o viață liniștită. Am decis să mă implic nu pentru o zi, o lună sau un an, ci pentru o perioadă mult mai lungă, în care să pot transpune în viață obiectivele de mai sus. Voi depune efort ca să lansez mai puține vorbe și să produc mai multe rezultate. Rog să fiți critici cu mine și “să-mi trageți mâța pe spinare” când voi greși. Asta mă va ajuta să cresc.